Unul dintre motive este că din momentul anunțului Marianei Durleșteanu de a-și retrage candidatura pentru postul de premier a încetat existența majorității parlamentare care a susținut-o, ceea ce i-a oferit președintei Maia Sandu posibilitatea să numească un alt candidat. În lipsa unei majorități, președintele are competența să desemneze un candidat la această funcție, chiar dacă partidele nu sunt de acord cu propunerea sa, a spus Domnica Manole:

 „Refuzul doamnei Mariana Durleșteanu de a mai fi candidat la funcția de prim-ministru exprimat public e valabil și are efect din momentul anunțării, adică din 16 martie 2021. Din momentul renunțării Marianei Durleșteanu de a mai fi candidat, majoritatea parlamentară absolută formalizată prin declarația din 11 februarie, a încetat să mai existe. În cazul în care nu e constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, președintele e obligat ca după consultarea frac, să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, chiar dacă fracțiunile nu sunt de acord cu candidatura sa”.

De asemenea, magistrații Curții Constituționale au statuat că nici refuzul persoanei de a fi candidat la funcția de prim-ministru din partea majorității parlamentare absolute formalizate și nici faptul că majoritatea parlamentară nu s-a asigurat de convingerea candidatului propus privind menținerea acceptului de a candida, nu-i pot fi imputate președintelui Republicii Moldova.