Motto: „Fericirea cuprinde cinci părți. O parte este luarea hotărârilor corecte; a doua este sănătatea trupească și simțuri bune; a treia este reușita în ceea ce întreprinzi; a patra este reputația printre oameni; și a cincea abundența de bani și de bunuri folositoare pentru viață” – Platon

Ziua Internațională a Fericirii a fost instituită în cadrul celei de-a 66-a reuniuni a  Adunării Generale a ONU, la 12 iulie 2012, iar în cuvântul său de atunci, secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, artăta că: “lumea are nevoie de o nouă paradigmă economică, una care să recunoască egalitatea dintre cei trei stâlpi ai dezvoltării sustenabile: social, economic și cel care ține de bunăstarea mediului, scrie Rador. Cei trei sunt indivizibili și împreună definesc, în mare, fericirea la nivel global”.

Propunerea de adoptare a unei zile internaționale a fericirii, a venit la inițiativa Regatului Buthan, țară care a adoptat, în premieră mondială, un sistem național de de măsurare a progresului prin intermediul fericirii – mai exact „sporul național de fericire” (și nu indicatori precum „Produsul Intern Brut”), un parametru care ar cuantifica cumulat evoluția stării de sănatate, a statutului social, evoluția fizică și bunăstarea spirituală a locuitorilor micului stat, care  a atras interesul imediat al factorilor de decizie la nivel mondial.

Să adăugăm și faptul că un alt stat, Marea Britanie, a introdus, în anul 2010, la inițiativa primului ministru David Cameron, implementarea unui program destinat să îmbunățească starea de bine a britanicilor ca parte a programului său de guvernare.

Deși absolut toate analizele și estimările privind evoluția individului, la nivel mondial, făceau referiri la indicatori financiari, luarea în considerare a inițiativei Bhutanului nu este deloc întîmplătoare, având în vedere că acest stat a avut, cel puțin în ultimii ani, o dezvoltare care i-a suprins până și pe cei mai mari analiști ai lumii. Să spunem doar că în perioada 1995 – 2015, Bhutanul și-a dublat speranța de viață, a realizat investiții masive în infrastructură și a crescut aproape la 100 % gradul de școlarizare al copiilor din regat.

În fapt foarte puțini dintre noi cunosc amănunte despre acest colț de lume.

Să precizăm că Bhutanul este un regat aflat pe versantul sudic al Munților Himalaya, între China și India, iar de la nord la sud, teritoriul țării are o lungime de doar 200 km. Suprafața țării este de circa 47.000 de km² iar populația numără circa 700.000 de locuitori.

Bhutanul are un relief muntos, altitudinea statului variind între 2000 și 5000 de metri, cel mai înalt punct fiind vârful Kula Kangri, situat la 7554 m, iar spre sudul țării cresc păduri tropicale.

Bhutanul are un singur aeroport – pe care se poate ateriza în condiții de îndemânare extremă a pilotului – , nu are cale ferată, iar fumatul este interzis în toate locurile publice sau private (turiștilor fiindu-le totuși permisă introducerea țigărilor în țară contra unor taxe „speciale”).

Până acum câțiva ani țara era închisă turiștilor, dar nu în scopul întreținerii vreunei dictaturi, ci pentru a nu altera bogata cultură și tradițiile locale. Abia după anul 2000 turiștilor le-a fost permisă vizitarea țării, inițial sub formă de „contingente” și contra unor taxe standard – 200 de euro pe zi în regim all-inclusive. Tot în aceeași perioadă a fost demarată construcția de unități turistice capabile să găzduiască turiști.

Să mai adăugăm că abia la sfârșitul anilor ’90, bhutanezii au descoperit pentru prima oară lumea în urma autorizării achiziției de televizoare și de instalare de antene parabolice, prin deschiderea unui canal de televiziune bhutanez, iar accesul la internet a fost inaugurat în 2002.

Însă cei care au avut privilegiul de a vizita acest teritoriu spun că merită toți banii, fiind o destinație care aproape că „îți taie răsuflarea”. Desigur asta înseamnă și un bonus de fericire pentru oaspeții micului regat.

În continuare ne-ar interesa să aflăm unde găsim cei mai fericiți oameni din lume și dacă aceștia se identifică în spațiile geografice dominate de speranța ridicată de viață, de PIB-ul cel mai ridicat sau, să spunem, de media salarială cea mai ridicată din lume.

Ei bine, se pare că situația stă altfel decât cum ne-am aștepta: cei mai fericiți oameni din lume nu sunt nici japonezii, populația cu cea mai ridicată speranță de viață, nici luxemburghezii, unde se înregistrează cel mai ridicat PIB/cap de locuitor. Surprinzător, fericirea pare mai degrabă o caracteristică ce ține de proveniența geografică a individului.

Astfel, din primele 10 țări de proveniență a celor mai fericiți oameni din lume, șapte se află în America Latină. Cei mai fericiți oameni din lume s-ar afla, potrivit unui studiu, în Panama și Paraguay, circa 85% dintre cei intervievați răspunzând afirmativ la întrebările referitoare la odihna lor, la respectul primit, la cât de mult au râs sau zâmbit, dacă au învățat sau au făcut ceva interesant și dacă au avut parte de emoții pozitive – toate cu referire la o perioadă recentă.

Oameni fericiți găsim, într-o pondere semnificativă, în ordine, și în El Salvador, Venezuela, Trinidad și Tobago, Thailanda, Guatemala, Filipine, Ecuador și Costa Rica.

Surprinzător, poate, în acest top, pe locul șapte regăsim cetățenii din Guatemala, care, în pofida faptului că țara a fost măcinată de un război civil fără sfârșit, crima organizată este la ea acasă, speranța de viață, gradul de educație sau venitul pe cap de locuitor sunt total nesatisfăcătoare, totuși populația înregistrează un grad extrem de ridicat de fericire.

Surprinzător poate pentru „economia fericirii”, conform aceluiași studiu, cei mai nefericiți oameni din lume par a fi locuitorii din Singapore, un oraș-stat extrem bogat și bine organizat, un adevărat etalon al dezvoltării.

Un alt studiu, realizat la finalul anului 2014, arată alte rezultate: în contextul în care tot mai mulți oameni se declară fericiți, în intreaga lume, cea mai fericită țară de pe glob ar fi Fiji, un mic stat aflat între două continente, în care 93 % dintre locuitori se declară fericiți. La polul opus, în Irak găsim cei mai nefericiți oameni, doar 31 % dintre locuitori răspunzând că sunt – într-o oarecare măsură – fericiți. Același sondaj artă că în Africa regăsim cei mai fericiți oameni din lume, peste 83 % dintre africani afirmând că sunt fericiți sau foarte fericiți, iar la polul opus europenii (mai ales cei din vestul continentului) par a fi cei mai nefericiți indivizi din lume !

În anul 2013, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a comandat și publicat raportul World Happiness Report, care arăta că cea mai fericită țară din lume este Danemarca, iar pe locurile următoare se găsesc Norvegia, Elveția, Olanda și Suedia. În fapt, rezultatele studiului arată că în fruntea topului celor mai fericite țări din lume se găsesc țările scandinave, iar SUA s-ar afla pe locul 17, americanii fiind mai nefericiți decât cei din țări precum Mexic, Panama sau Emiratele Arabe Unite.

În acest top, România s-ar afla pe locul 90, Moldova pe poziția 53, Serbia pe 106, Ungaria pe 110 și Bulgaria pe 144. Cei mai nefericiți oameni din lume – locurile 152 –  156 ar proveni din Rwanda, Burundi, Republica Centrafricană, Benin și Togo.

Pe de altă parte, la mijlocul anului 2011, studiul Everyday Health arăta că există meserii predestinate pentru fericirea oamenilor.

Astfel preoții, pompierii și psihologii ar fi cei mai fericiți din lume.

Circa 87% dintre preoți sau călugări – cu principal rol îngrijirea și protejarea spirituala a altora – au afirmat că se simt foarte satisfăcuți de meseria și rolul pe care îl au înn societate.

La rândul lor, 80 % dintre pompieri simt o doză de fericire când își practică meseria, iar 67 % dintre psihologi arată că sunt extrem de mulțumiți de cariera lor.

În topul „meseriilor fericite” au mai fost menționate profesiile de cadru didactic, medic, instalator, fermieri, pădurari, oamenii cu afaceri proprii, artiștii (scriitorii, sculptorii, pictorii), inginerii și arhitecții.

Ca o posibilă concluzie, să spunem că fericirea este una dintre stările practic imposibil de cuantificat într-o modalitate universal valabilă. Am constatat, în cadrul acestui material, că nu se poate face o asociere riguroasă între gradul de fericire și zone geografice, putere financiară – națională sau personală – sau alte criterii clar definite.

Fericirea este un atribut strict personal al ființei umane. Ea poate fi generată pentru un individ de o trăire de moment, la fel cum pentru altul, fericirea poate fi atinsă doar după îndeplinirea unor ținte a căror atingere a necesitat o perioadă îndelungată de eforturi. Fericirea poate fi întâlnită în cazul unora la prezența într-un cadru natural mirific, la fel de bine cum pentru alții fericirea este extrem de clar definită ca direct proporțională cu contul din bancă. Întâlnim oameni fericiți în situația în care apropiații lor trăiesc o stare de bine, la fel cum obținerea fericirii unora este bazată pe nefericirea altora.

Putem intui că există elemente care au un rol hotărâtor în gradul de fericire al unei persoane: respectul, independența, locul de muncă, o stare de sănătate și fizică bună și prietenii și, în general, mai puțin banii care, se pare, influențează mai mult doar noțiunea de ”oarecare” satisfacție a vieții.

Dar cu siguranță putem afirma că cel mai ușor putem ajunge să fim fericiți începând cu o stare de bună dispoziție și … cu un zâmbet.