DOCUMENTAR | Sărbătoarea Mărțișorului – origine și tradiții

  • 01 Martie 09:53
DOCUMENTAR | Sărbătoarea Mărțișorului – origine și tradiții

Duminică, 1 martie, este marcată sărbătoarea Mărțișorului, cel mai cunoscut simbol al primăverii.

Confor unor opinii, acesta este un simbol exclusiv românesc și nu mai există și la alte popoare, iar alții consideră că mărțișorul este un obicei tradițional românesc și că unele popoare vecine, cum sunt bulgarii, l-au adoptat, datorită frumuseții tradiției.

Conform vechiului calendar roman, 1 martie era prima zi din an, moment în care se marca „Matronalia” – o sărbătoare consacrată lui Marte, zeul războiului, al forțelor naturii, al primăverii și al agriculturii.

De mărțișor sunt legate și două interesante legende: una din acestea spune că un zmeu a răpit soarele pentru trei anotimpuri, până iarna, când un viteaz l-a înfruntat pe zmeu și a redat astrul cerului și oamenilor. În luptă el a fost însă rănit, iar sângele s-a scurs pe zăpadă, în acel loc crescând ghiocei, care au devenit astfel vestitorii primăverii.

A doua legendă arată că Primăvara se plimba într-o poiană, când a observat un ghiocel răsărit, pe care a vrut să îl ajute să crească, îndepărtând zăpada din jurul lui. Iarna a devenit mânioasă și a trimis un frig teribil peste ghiocel care a înghețat,  Primăvara a dorit să îi țină de cald cu mâinile și s-a rănit la un deget, iar sângele i-a curs peste ghiocel, readucându-l la viață. Potrivit legendei, astfel, Primăvara a învins Iarna.

Nu se cunoaște exact când a apărut tradiția mărțișorului, dar se estimează că ea este veche de mii de ani.

La origini, obiceiul mărțișorului era legat de reînnoirea naturii cu ocazia venirii primăverii, fiind larg răspândit ulterior în spațiul balcanic. În timp tradiția de mărțișor a primit și alte conotații, legate de optimism și credință.

Cert este că sărbătoarea mărțișorului a apărut în zona cuprinsă între regiunile istorice Maramureș și Bucovina de nord, până la granița Bulgariei cu Grecia.

Forma mărțișorului e evoluat în timp, dacă la origini era simbolizat printr-o monedă – de aur sau argint – la care se atașa o sfoară împletită din fire albe și roșii sau albe și negre, mai târziu a apărut sub forma unor mici pietre de râu vopsite în alb și roșu înșirate pe o ață, pentru ca în vremurile noastre el să fie reprezentat de mărgelele colorate, ceramică ori flori.

Dovezi ale obiceiurilor de acum circa 8000 de ani au fost descoperite în situl arheologic de la Schela Cladovei din județul Mehedinți, unde au fost găsite coliere de care erau agățate mici pietre de râu vopsite în alb și roșu.

Se amintește că dacii purtau la gât mărțișoarele, confecționate din pietricele albe și roșii, roșul simbolizând sângele, soarele și viața, adică femeia, iar albul reprezenta claritatea apelor și reprezenta înțelepciunea bărbatului, șnurul fiind o îmbinare a celor două culori, care simboliza armonia celor doi.

În vremea dacilor, mărțișoarele erau considerate amulete cu puteri de protecție solară, ce aduc frumusețe și fertilitate, erau purtate până când înfloreau copacii și apoi erau agățate de crengile acestora.

Așadar tot mărțișor este numit și șnurul bicolor, alb-roșu, de care se agață diferitele figurine, simbolizând și lupta contrastelor – noaptea cu ziua, viața cu moartea, boala cu sănătatea, iarna cu vara.

La origini, mărțișorul era purtat de persoanele sensibile – copii sau fetele tinere, pentru a atrage norocul și fericirea.

Adolescentele, spre exemplu, primeau un astfel de talisman și îl purtau timp de 12 zile, după care îl prindeau de păr până la apariția primilor cocori sau berze, moment în care șnurul era atârnat de un copac, iar cu moneda se cumpăra caș – pentru ca fecioarele să se bucure de un ten alb – și vin roșu – pentru a avea obrajii mereu rumeni.

În țara noastră există tradiții diferite legate mărțișor, în funcție de regiuni.

Spre exemplu, în Ardeal, mărțișoarele sunt agățate la uși, ferestre, sau chiar coarnele animalelor domestice, porivit credinței că astfel sunt alungate duhurile rele.

/ AFP PHOTO / DANIEL MIHAILESCU
/ AFP PHOTO / DANIEL MIHAILESCU

În zona Oradei există credința că oamenii devin mai sănătoși și mai frumoși dacă se spală cu apă proaspătă de ploaie în această zi.

Dobrogenii obișnuiesc să poarte mărțișoarele până la sosirea cocorilor, apoi le aruncă în aer, pentru ca astfel să primească o fericire „înaripată”, iar în Banat există obiceiul ca fetele să se spele cu zăpadă, sau cu apa de pe frunzele fragilor, pentru a fi iubite și pentru măritiș.

În zona Moldovei, ca și dincolo de Prut, există obiceiul ca mărțișoarele să fie oferite de fete băieților, de 1 martie, pentru ca pe 8 martie băieții să fie cei care oferă mărțișoare.

Împreună cu mărțișorul există tradiția de a se oferi și buchete de flori timpurii de primăvară, de obicei ghiocei.

Tot în ziua de 1 martie există la noi și tradiția „babelor”: fiecare persoană de sex feminin își alege o zi între 1 și 9 martie, corespunzătoare legendei babei Dochia care a urcat timp de 9 zile și 9 nopți cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace, finalul legendei povestind despre faptul că Dochia moare înghețată, împreună cu turma ei, din cauza unui ger năprasnic. Conform tradiției, așa cum este vremea în ziua în care este aleasă baba, astfel vor fi și doamnele și domnișoarele: liniștite și frumoase, sau supărate și urâte.

Nu în ultimul rând, să spunem că la finalul acestui ciclu, pe 9 martie, În zi de sărbătoare a Sfinților 40 de mucenici din Sevastia, zi denumită popular numită Moși, Mucenici, 40 de Sfinți, există în unele zone ale țării tradiția de a bea 40 de pahare de vin.

1 martie este vremea bucuriei, sărbătoarea primăverii în zona noastră geografică și fiecare țară așteaptă acest moment în conformitate cu propriile tradiții. La români și în Republica Moldova există mărțișorul, la bulgari Martenitsa – șnururi sau ciucuri împletiți, alb-roșii, care simbolizează iubire, sănătate și fertilitate, în Albania există lidhka – însă aici simbolul este purtat doar de copii – la fel ca în Macedonia – și doar după 14 martie, până la apariția primelor rândunele, apoi este agățat de un copac pentru a alunga sipirtele rele.

Dacă în România, amuletele se dăruiesc femeilor, în Moldova, așa cum aminteam, primesc cadouri și bărbații, iar în Bulgaria până și animalele au un șnur alb-roșu.

Semnificația comună a albului este puterea masculină, longevitatea, în timp ce roșul reprezintă spiritul feminin, fertilitatea.

Martenitsa
Martenitsa

La vecinii bulgari există o sărbătoare foarte asemănătoare mărțișorului de la noi – Martenitsa, denumire care provine de la „Baba Marta”, – o ființă bătrână și capricioasă – asemănătoare Babei Dochia – , pentru unii o ființă plină de energie care pare că privește întotdeauna cu invidie la frații ei, în timp ce soarele răsare numai când ea zâmbește, pentru alții o bătrână neputincioasă, aceasta având mereu la ea un drug de fier în care se sprijină.

La sfârșitul lunii februarie, bulgarii obișnuiesc să facă curățenie generală în gospodării, deoarece se spune că Baba Marta nu vizitează decât casele îngrijite.

hanul asparuh
Asparuh

O legendă spune că tradiția purtării unei martenitsa a fost inspirată de primul han bulgar, Asparuh, care a trimis o sfoară albă soției sale pentru a-i arăta că a supraviețuit unei bătălii.

Conform tradițiilor lor, Marta trebuie înduplecată prin purtarea acestui șnur, aproape de guler sau în jurul încheieturii mâinii până când purtătorul vede o barză sau un copac înmugurit, semn al venirii primăverii. Atunci Martenitsa trebuie agățat de o ramură a copacului, trasferându-i astfel sănătatea și norocul.

Alți bulgari obișnuiesc să pună Martenitsa sub o piatră și în funcție de creatura care este în apropierea pietrei a doua zi se evaluează starea prezumată a persoanei pentru perioada următoare: o larvă sau un vierme semnifică sănătate și succes, o furnică înseamnă succes doar cu multă muncă, iar un păianjen înseamnă necazuri.

Se mai spune că dacă nu porți mărțișor, Baba Marta va aduce spiritele rele în casa ta.

Dar Martenitsa nu semnifică doar un șnur alb-roșu, ci și două păpuși mici, confecționate din fire de lână: Pizho – masculină, de culoare albă, semnificând longevitate, putere, puritate și fericire – și Penda – cea feminină, de culoare roșie, simbolizând sănătate, concepție și fertilitate.

În anumite regiuni din Bulgaria mărțișoarele sunt purtate în funcție de statutul social, și sunt primite, spre deosebire de obiceiul de la noi, atât de bărbați cât și de femei. Astfel, fetele nemăritate vor purta mărțișorul în partea stângă a rochiei, în vreme ce fetele bătrâne îl vor purta pe degetul mic al mâinii stângi, iar bărbații căsătoriți poartă „martenitsa” la șoseta dreaptă.

Deși există tradiții și obiceiuri diferite de la zonă la zonă, martenitsa bulgărească semnifică universal un talisman contra spiritelor rele ale lumii, o urare de sănătate și un semn de apreciere.

Cel mai lung mărțișor din lume este lung de aproape 17 kilometri, și a fost realizat de locuitorii din Vidin, Bulgaria, acest record fiind omologat ca atare de Cartea Recordurilor în anul 2015. În martie 2016 acesta a fost adus la Buzău și a putut fi admirat, după ce a fost purtat de un alai de volutari prin tot orașul și a atras admirația trecătorilor. Era doar unul dintre elementele unui demers comun al României, Bulgariei și Macedoniei, care încearcă să introducă tradiția mărțișorului în patrimoniul cultural mondial al UNESCO.

Cel mai vechi mărțișor din România datează, se pare, din anul 1879 și are forma unei inimi din argint, iar un altul, realizat în anul 1898, are forma unei rândunele aflate în zbor, ambele aflându-se în posesia unui colecționar din București.

În unele zone din țară predomină superstiția conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 martie au loc diferite activități gospodărești, tocmai din acest motiv femeile nu spală și nu dau cu mătura, ci pregătesc doar bucatele pentru masă.

Înțelepciunea populară mai arată că purtătoarele mărțișoarelor sunt ferite să fie arse de soare pe timpul verii, vor fi sănătoase și frumoase ca florile primăverii, vor fi plăcute și drăgăstoase, bogate și norocoase, ferite de boli și deochi.

Sursa: RADOR

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Fonograful de vineri cu Victor Buruiana
Meteo Chișinău
27
Cer senin
Umiditate:32 %
Vint:2,1 m/s
Sat
20
Sun
23
Mon
23
Tue
24
Wed
27

Curs oficial BNM 14 August 2020

MDL RATĂ TREND
EUR 19.7864 0.2247
USD 16.7051 0.0937
RON 4.0919 0.0471
UAH 0.6112 0.0078
RUB 0.2276 0.0005
Arhivă Radio Chișinău