Una din tradițiile cele mai importante este masa bogată, în familie sau alături de prieteni, din care nu lipsesc preparatele din carne de porc, colacii, sarmalele, cozonacul, fructele, peștele, dulciurile și, bineînțeles, băutura. În unele zone, de pe masă nu lipsesc nucile și ouăle, care au o simbolistică mai complexă, cu trimitere la rezistența în timp, la sămânța care nu se pierde.

Masa de Crăciun beneficiază de un veritabil ceremonial, care începe încă din ziua de Ignat, pe 20 decembrie, când se pregătesc piftia, cârnații, caltaboșii, leber-ul, slăninuța, toba și sângeretele care se servesc ca aperitiv.

Rețetele diferă bineînțeles de la o zonă la alta, de la o gospodărie la alta.

► Toba se prepară din capul de porc, limbă, inimă, rinichi, șorici, foi de dafin, piper și ienibahar. Toate acestea se fierb și se pun în stomacul de porc. Toba se servește rece, ca gustare, tăiată în felii nu prea groase, cu lamâie, muștar sau murături.

► Caltaboșii se prepară din inimă de porc, plămâni și splină, iar în unele zone se pune și orez. Se adaugă piper, ienibahar, ceapă și usturoi. Amestecul bine fiert se pune în intestine de porc iar caltaboșii se manâncă cruzi, prăjiți sau fierți, calzi sau reci, cu hrean sau cu muștar.

► Piftia de porc se face din picioare de porc, urechi, șorici, fierte cu ceapă, morcov, păstârnac și usturoi, iar zeama în care este fiartă carnea devine o gelatină transparentă în care sunt puse bucăți de carne, legume fierte sau ouă fierte, apoi se dă la rece. Piftia se servește tăiată în cuburi de mărime potrivită, cu murături sau muștar.

► Țuica fiartă cu piper și zahăr se servește alături de aperitivele puse pe masă

► Sarmelele au un grad ceva mai elaborat de preparare, astfel că se spune că pregătirea acestora începe cu câteva zile înainte, iar la final trebuie avută în vedere regula că acestea nu se servesc niciodată în ziua în care au fost fierte.

Păstorel Teodoreanu, spre exemplu, arată care sunt cei mai potriviți pași în pregătirea sarmalelor. Preparea începe prin opărirea foilor de varză proaspată cu borș, sarmalele se fac numai cu vârful foilor, iar tocătura ceai mai savuroasă se face din carne de bou, de la coadă, și din carne de porc grasă. Se taie apoi carnea în bucăți mici și se trece prin mașina de tocat, apoi se mai toacă a doua oară, moment în care se adaugă un miez de pâine muiat în lapte, sare, piper, puțină ceapă tăiată foarte mărunt și prăjită în unt, verdeață tocată mărunt și două ouă bine bătute.

Aceasta este compoziția cu care se învelesc sarmalele, care, de obicei, nu trebuie să fie prea mari, însă trebuie avut grijă ca umplutura să nu fie nici prea strânsă în foaia de varză, nici prea largă.

În vasul de fierbere a sarmalelor se pune mai întâi, pe fund, un strat de varză tăiată fin, iar deasupra se așează sarmalele, presarate din loc în loc cu boabe de piper negru, iar la final, deasupra, se mai aranjează un start de varză tăiată fin. Unele gospodine mai amestecă printre sarmale, felii de roșii și chiar de ardei.

La fierberea sarmalelor, există rețete care implică prepararea lor în borș, altele care preferă vinul ca lichid de fierbere. Păstorel Teodoreanu recomandă să se fiarbă înăbușit în zeama de carne, până ce scade lichidul la mai puțin de jumătate, apoi se dau la rece până a doua zi, când se toarnă peste sarmale o sticlă de vin – vechi de Cotnari, de preferat (!), în care s-a diluat o cantitate de pastă de roșii, apoi se pune vasul în cuptor, să fiarbă mocnit și astfel sarmalele să se rumenească.

Bineînțeles că sarmalele, fie ele în foi de varză sau de viță, fie fierte în vin sau în supa de carne, sunt nelipsite de pe masa de Crăciun, fiind asezonate cu mămăliguță, smântână, un ardei iute și un pahar de vin de cea mai bună calitate.

► Cârnații se pregătesc din carne de porc, slănină, usturoi, piper și cimbru, un amestec de carne tocată și mirodenii care se pune în intestine de porc. Cârnații se consumă proaspeți, prăjiți, uscați sau afumați.

► În fine, masa de Craciun se încheie cu o felie de cozonac, care se prepară din făină, ouă, zahăr, unt, lapte și drojdie, alături de rom, vanilie, sau coajă de portocală. Aluatul bine frământat și dospit este umplut cu nuci (coapte sau nu) și măcinate, stafide, mac, rahat sau cacao. Aluatul umplut este copt și lasat să se răcească. Se spune că mirosul cozonacilor proaspăt preparați acordă perfect cu spiritul Crăciunului la români.

Vă dorim poftă bună !

Sursa: Rador