Originea sărbătorii nu este clar determinată în timp, dar unii cercetători fac referiri la izvoare datând din epoca medievală, când ar fi existat, pe 28 decembrie, o zi a nebunilor, sau din antichitate, când la 25 martie romanii serbau festivalul Hilaria, transmite Rador.ro.

Se menționează și prima referire la o astfel de zi, cea din anul 1392, din Marea Britanie, în scrierile lui Geoffrey Chaucer, o poveste despre un cocoș păcălit de o vulpe, pe 1 aprilie, iar alte surse arată că originea Zilei Păcălelilor s-ar regăsi în anul 1539, într-un fragment dintr-un poem flamand care făcea referire la un boier care și-a păcălit servitorul la data de 1 aprilie.

Apoi, în anul 1564, în Franța, trecerea la calendarul gregorian, când începutul anului s-a mutat de la 1 aprilie la 1 ianuarie, a prilejuit celor care respectau această schimbare realizarea de farse și păcăleli la adresa celor care au continuat să marcheze anul nou după vechiul calendar – aceștia fiind numiți „Poisson d’Avril” (pește de aprilie), denumire care a rămas la francezi, pentru 1 aprilie, până în zilele noastre.

Conform altor surse, explicațiile ar ține mai degrabă de ritualurile de celebrare a noului an marcat în vechime la 1 aprilie, astfel că, acest moment al anului era însoțit de ritualul păcălelii ca semn al haosului și al alterării lumii, pentru ca o dată cu noul an întreaga lumea să renască iar ordinea ei să fie restabilită.

Prima atestare scrisă a zilei păcălelilor ar putea data din anul 1686, atunci când John Aubrey vorbește de „Ziua sfântă a păcălelilor”, pe 1 aprilie, în Germania și pretutindeni.

Începând din secolul al XVIII-lea, englezii au început să sărbătorească April Fools Day (Ziua păcălelilor), o sărbătoare preluată de la germani, dar cu aceleași explicații ca în cazul sărbătorii din Franța – având în vedere că Anglia a adoptat calendarul gregorian abia în anul 1752.

Obiceiuri și tradiții în lume

În această zi, în unele zone din lume există tradiții și obiceiuri care datează de sute de ani. Se spune că glumele trebuie făcute până la miezul zilei astfel că cei ce care păcălesc după acest moment vor avea ghinion (tradiție păstrată în Noua Zeelandă, Marea Britanie, Australia și Africa de Sud), că cei care nu acceptă cu umor farselele vor avea și ei ghinion, iar în unele regiuni există obiceiul care spune că dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, e musai să o iei de nevastă sau cel puțin să fii prieten cu ea. Alte tradiții arată că bărbatul care se căstorește în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârșitul vieții, în schimb cei născuți în această zi au o viață plină de noroc.

• În Japonia, umorul și farsa au semnificații profund culturale, iar 1 aprilie este „ziua păpușilor”, sau „Ziua bucuriei celor mici”, oamenii obișnuind în această zi să ofere în dar păpuși
• În Franța și Belgia – sărbătoarea este numită „poisson d’avril”, denumire atribuită celui care cade victima unei păcăleli, fiind însoțită de tradiția de a prinde pe spatele celui păcălit un pește din hârtie, iar sărbătorirea se face prin cadouri constând în felicitări cu pești sau bomboane de ciocolată în formă de pește. Simbolul peștelui are la bază faptul că, potrivit astrologiei, în aprilie soarele părăsește semnul zodiacal al „Peștilor”.
• În Iran – 1 aprilie este numit Sezdah Bedar o sărbătoare care ar avea originea în anul 536 Î. Hr., fiind considerată cea mai veche tradiție de acest fel din lume, dar care nu este dedicată propriu-zis păcălelilor, ci petrecerilor în aer liber, cu mâncare, bună-dispoziție, jocuri și glume. Tradiția cea mai cunoscută aici este ca după încheierea petrecerii, să se arunce verdeață în apa curgătoare, existând credința că astfel boala sau ghinionul vor fi alungate
• Danemarca, Suedia – este marcată pe 1 aprilie „aprilsnar” – ziua păcălelilor, însă în aceste țări există și „Maj-kat” (o zi a glumelor), marcată la 1 mai
• Italia – sărbătoarea se numește „pesce d’aprile !” și poartă cu ea tradiția lipirii de afișe pe spatele celor păcăliți, similar Franței.
• Marea Britanie – În Ziua Păcălelilor, „victima” este numită „noddy”,
• Scoția – Ziua Păcălelilor poartă numele de „Hunt the Gowk Day” („vânează prostănacul”), având pe lângă denumirea atribuită celor păcăliți – „April cuckoo” („cuc de aprilie”) și semnificația sosirii primăverii. În unele zone din Scoția sărbătoarea ține două zile, prima fiind numită “Hunt the Gowk Day”, principalul obicei fiind cel de păcălire „din om în om” cu un mesaj sigilat, iar pe 2 aprilie este “Taily Day” – când este întâlnit obiceiul lipirii mesajelor pe spatele victimelor
• SUA – în unele state se marchează „The Week of Foolery” (Săptămâna farselor), care se încheie la 1 aprilie, cu Ziua păcălelilor
• Spania, Mexic, Peru, Columbia – Ziua păcălelilor se numește „Ziua inocenților” și este marcată la 28 decembrie, având la origini ziua în care creștinii îi plângeau pe copiii măcelăriți de Herod. În zilele noastre semnificația zilei a trecut de la o zi tristă la veselia păcălelilor, adoptată de toți oamenii și de instituțiile media, care, an de an, produc știri menite să păcălească publicul
• România – în țara noastră Ziua Internațională a Păcălelilor este marcată începând cu secolul al XIX-lea, însă se află sub semnul fertilității, fiind obișnuit ca bărbații să se deghizeze, încercând să le impresioneze pe fete, iar fetele care își aleg soții pe 1 aprilie se spune că vor avea noroc și fericire.

De asemenea, se mai spune că, dacă o fată frumoasă reușește să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Însă mare atenție: să te căsătorești la 1 aprilie nu e foarte indicat, fiindcă se spune că bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârșitul vieții (înțelegem, și de aici, că pentru doamne ar fi chiar indicat să facă marele pas în această zi…).

Farse celebre

De-a lungul timpului, Ziua Păcălelilor a fost prilejul, pentru media dar și pentru persoane, să realizeze și să răspândească știri menite să inducă în eroare cititorul, prietenii, ba chiar și necunoscuții, momente care au rămas consemnate în istorie.

A fost realizat un clasament al celor mai reușite farse, iar pe primul loc s-ar afla întâmplarea petrecută în anul 1993 când primăria orașului Koln (Germania) ar fi dat o lege potrivit căreia cei care practicau jogging-ul se supuneau regulii unui maxim de viteză de 6 km/h, în caz contrar urmând a fi amendați. Restricția de viteză ar fi fost impusă pentru a nu deranja veverițele din parcul central al orașului, care se aflau în perioada împerecherii.

• La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a publicat un comunicat care anunța că a doua zi va fi sfârșitul lumii, informația a fost preluată și difuzata de un post de radio, care a precizat că apocalipsa va veni la 1 aprilie, la ora 15 fix. Știrea preciza, nu e o păcăleală de 1 aprilie pentru că informația a fost confirmată și de Wagner Schlesinger, directorul Planetarium-ului din oraș. Panica a luat sfârșit abia după ce astronomii au negat predicția, iar autorul farsei, ofițerul de presă al Institutului Franklin, William Castellini, a fost demis.
• În perioada Primului Război Mondial, un aviator francez a aruncat deasupra unei tabere germane ceva asemănător unei bombe, iar nemții au fugit spre adăposturi. Văzând că „bomba” nu explodează, aceștia s-au apropiat și au văzut o minge de fotbal, pe care francezul scrisese „April Fool”
• În anul 1950, o televiziune olandeză anunța că turnul înclinat din Pisa s-a prăbușit
• În anul 1952, doi adolescenți au predat unei secții de poliție din Londra un dosar găsit într-o stație de autobuz și care aparent conținea schițele unui dispozitiv atomic.

Vezi mai multe detalii pe Rador.