Încă de la primul semnal emis în eter, la 1 noiembrie 1928, Radiodifuziunea a realizat programe adresate tuturor categoriilor de ascultători, de la copii la bătrâni, de la țărani la intelectuali, iar viața religioasă și-a găsit un loc important în structura programelor.

La 11 noiembrie 1928, la radio se transmitea prima emisiune religioasă, predica lui Manea Popescu, preot la capela Bisericii Sfânta Vineri din București.

De la acel moment, emisiunile pe teme religioase au devenit periodice, în direct, în fiecare duminică dimineață și de sărbători, existând o predică rostită de un preot, urmată de o slujbă religioasă. Astfel, Radioul a fost prezent în casele românilor, transmițând ascultătorilor cuvântul Domnului.

În anul 1930, în programul Radio a fost introdusă rugăciunea „Tatăl nostru”, o tradiție întreruptă după Război, dar reluată în anii ’90.

Radio și Radiofonia, număr special de Crăciun – decembrie 1930

La 9 octombrie 1932, era transmisă la radio, în direct, prima slujbă, de la Biserica „Sfântul Silvestru” din Capitală, iar la 25 decembrie 1932, în Sfânta zi de Crăciun, a avut loc prima transmisiune de la Patriarhie, când Patriarhul Miron Cristea a rostit și cuvântul pastoral de Nașterea Domnului.

Preoții care se adresau ascultătorilor erau dintre cei mai erudiți, mulți erau profesori la Teologie, alții aveau o activitate didactică și științifică foarte importantă, un exemplu în acest sens fiind preotul – academician Nae Popescu.

Preotul Nae Popescu

Preot Nae Popescu – „Mănăstirile românești” – 29 ianuarie 1933

Printre clericii care s-au aflat la microfonul radioului erau Patriarhul Miron Cristea, Patriarhul Nicodim Munteanu, ÎPS Tit Simedrea, Mitropolit al Bucovinei, Gala Galaction, sau preotul cărturar Constantin Bobulescu de la Biserica “Sfântul Nicolae”- Tabacu.

Gala Galaction

Preotul Constantin Bobulescu

Se țineau predici în cadrul orei religioase care era duminica, dar și în conferințe cu tematică religioasă despre viețile Sfinților sau în care erau dezbătute probleme de teologie.

Prestigioasa emisiune “Universitatea Radio”, care a debutat în martie 1930, conținea predici sau conferințe pe teme religioase, din anul 1933 acestea fiind difuzate în fiecare zi de joi, însă religia era prezentă și la “Ora copiilor”, “Ora satului”, sau în cadrul “Orei ostașilor”.

Radioul a transmis, în anul 1942, chiar un botez în direct, cel al lui Mihai Soare, fiul crainicului Gheorghe Soare, fiind oficiat de către preotul Constantin Bobulescu, naș fiind chiar Vasile Ionescu, directorul contenciosului administrativ de atunci, devenit mai târziu director general al Radioului.

Părintele Bobulescu si nașul Vasile Ionescu la botezul lui Mihai Soare, fiul crainicului Gheorghe Soare -1942

Proiectul cultural și educațional al Radioului în perioadă interbelică a urmărit să prezinte pe lângă aspectele practice ale Crăciunului și valențele spirituale specifice creștine.

„În afară de simbolul creștinesc adică venirea pe lume a lui Messia, cel vestit de proroci, sărbătoarea Crăciunului mai poartă și un alt înțeles, acela al reînnoirii și al viitorului” (Aurel Bordenache -„Despre nașterea Mântuitorului în artă”, 1935). Reprezentările artistice ale nativității, arta icoanelor de-a lungul timpului, au ocupat spațiu atât la microfon cât și în paginile revistelor de radio. Pe lângă transmisiunile de la Patriarhie se prezentau predici închinate acestei sărbători. „Anul care vine cere revizuirea conștiințelor și o renaștere în spirit. Să ne rugăm pentru pacea lumii, pentru potolirea Irozilor, pentru învierea păcii și a sufletului nostru. Să fie anul luminii și păcii lui Hristos, Mântuitorul” (Conferință Radiofonică 1934, Haralambie Roventa, preot).

În anul 1934, la Radio s-a organizat un pom de Crăciun pentru copiii angajaților din instituție, transmis în direct.

Solemnitatea s-a desfășurat în prezența lui Ion Dragu, secretarul general al Ministerului Propagandei, a membrilor Consiliului de Administrație în frunte cu general Ștefănescu-Amza, prof. dr. Hurmuzescu, Pamfil Șeicaru, Dan Sărățeanu director general al Societății și a lui G. D. Mugur și Vasile Ionescu subdirectori. „Fondul creștin al tainei ce sărbătorim astăzi este pentru Radiodifuziunea Romană  păstrătoare a datinilor noastre, clipă de cea mai deosebită sensibilitate”, scria publicația Radio-Adevărul.

A urmat un program distractiv, executat de Orchestra Radio sub conducerea lui Th. Rogalski, un sketch de Stroe și Vasilache, apoi și-a făcut intrarea ,”Moș Craciun” care le-a vorbit copiilor și a împărțit daruri.

Sărbătoarea pomului de Crăciun – 1934

Prin Învierea Domnului se crede că timp de o săptămână porțile Raiului se deschid pentru sufletele reținute în prinsoarea Iadului, iar Răstignirea și Învierea reprezintă legătura eternă dintre moarte și viață așa cum renaște natura în fiecare primăvară.

Și programul radioului a fost mereu, în această zi, unul de sărbătoare. Spre exemplu, dimineața din 16 aprilie 1933, se deschidea cu emisiunea „Ora religioasă”, urmată de concertele de prânz cu plăci de gramofon, după-amiază medicul și scriitorul Vasile Voiculescu susținea la microfon conferința intitulată ,,Paștele” iar la Universitatea Radio, preotul Constantin Bobulescu prezenta „Legendele creștine”.

Despre obiceiurile de odinioară legate de Sfintele Paști aflăm de la istoricul Constantin Gane, într-o conferință radiofonică păstrată în arhiva SRR: „A vorbi despre felul cum se sărbătorea Paștele în trecut, însemnă a nu spune nimic nou, fiindcă se sărbătorea la fel ca azi. Un post mai întâi de 40 de zile – desigur mai bine păzit decât azi și de mai multă lume – apoi o Săptămână a Patimilor, cu Miercurea și Joia Mare, cu Vinerea Sfântă, cu Sâmbăta Mare când se făcea procesiunea funerară a Mântuitorului, cu Învierea, care în popor s-a făcut întotdeauna la 12 noaptea, și apoi cele 3 zile ale Paștilor cu bucuria ce urma întreaga săptămână luminată până-n Duminica Tomei.”

Slujba Învierii – 1941

Interesant a fost și momentul în care a avut loc sfințirea noului studio al Radioului, care a avut loc în prezența Regelui Carol al II-lea, slujba fiind oficiată de Părintele academician Nae Popescu de la Biserica Bradu-Boteanu, împreună cu preoții Constantin Bobulescu, Vasile Popescu și Costea Grigore.

Inaugurarea noului studio – 1932

Tipicul urmat la facerea sfeștaniei pentru Noul Studio

Trebuie spus că Radioul a transmis toate evenimentele religioase importante, fie că a fost vorba de funeraliile primului ministru I.G. Duca, în ianuarie 1934, sau de funeraliile Reginei Maria, din anul 1938.

La 8 octombrie 1939, cu ocazia inaugurării postului Radio Basarabia de la Chișinău, primul studio local al radioului, a fost transmisă Sfânta Liturghie de la Catedrala Mitropolitană din Iași.

În mod curent, duminica se transmitea Sfânta Liturghie de la Patriarhie, se transmiteau slujbele de Înviere în direct, se difuzau slujbele de la sărbătorile religioase importante, și nu întotdeauna de la aceeași biserică, ci de la mai multe biserici. Erau prezenți la microfon, de multe ori, preoți care erau și publiciști: Toma Chiricuță, Gheorghe Comana, Constantin Dron și alții, care țineau în cadrul „Universității Radio” o cronică religioasă.

Despre Sfânta Liturghie la radio – Săptămânalul Renașterea din Cluj – 28 ianuarie 1934

La conducerea programului vorbit al Radioului s-au aflat o vreme marii scriitori Vasile Voiculescu și Liviu Rebreanu, cei care au avut o contribuție importantă la difuzarea emisiunilor privind viața religioasă.

Vasile Voiculescu

Vasile Voiculescu – Predică – 3 august 1941

Liviu Rebreanu

În perioada 1940-1944, Părintele Vasile Vasilache, desemnat predicator al Catedralei Patriarhale de către Patriarhul Nicodim, rostea în fiecare duminică o predică, chiar înainte de transmisiunea directă a Sfintei Liturghii de la Patriarhie. Părintele Vasile Vasilache avea să devină, mai târziu, vicar al Arhiepiscopiei Române din cele două Americi, iar totalul predicilor sale rostite la radio a depășit cifra de 100.

Preotul Vasile Vasilache

Gala Galaction – „Emoția Religioasă” – 8 august 1941

Așadar, în cei 20 de ani de la inaugurarea radioului, au vorbit la microfon pe teme religioase personalități ale vieții publice, precum patriarhii Miron Cristea și Nicodim Munteanu, Mitropolitul Tit Simedrea, Gala Galaction, Nichifor Crainic, preoții  Constantin Bobulescu, Nae Popescu, Vasile Vasilachi.

Pe Constantin Bobulescu, preot și istoric, îl regăsim, între anii 1931 și 1933, cu 25 de conferințe la radiodifuziune, în emisiuni precum „Program pentru săteni“ sau „Universitatea Radio“. Preotul Bobulescu a ținut conferințe și lecturi religioase despre „preoții în războaie și răzmerițe“, icoanele făcătoare de minuni, comemorarea lui Alexandru cel Bun în 1932, sihaștri sau „legende creștine“.

Nichifor Crainic, profesor universitar, absolvent al Facultății de Teologie din București, în anul 1916, și viitor președinte al Consiliului de Administrație al Radiodifuziunii, în perioada 5 octombrie 1940 – 25 ianuarie 1941, a susținut numeroase conferințe la Radio pe teme religioase, în vederea inițierii în credință a ascultătorilor: Conferința religioasă din 21 noiembrie 1929, despre frumusețea psalmilor – Universitatea Radio din 29 ianuarie 1932, „Mit și religie” – Universitatea Radio din 6 februarie 1935, sau „Puterea înnoitoare a religiei – 4 octombrie 1940.

Nichifor Crainic

Au mai fost prezenți la microfonul radioului, printre alții, Partenie Ciopron, Nicolae Colan, Efrem Enăchescu, Veniamin Pocitan, Dumitru Argint, Ioil Babaca, Ilie Băcioiu, Eugen Bărbulescu, Ion Bârliba, Mihai Bulacu, Spiridon Cândea, Dumitru Cristescu, Grigore Cristescu, Cristofor Dancu, Gheorghe Doară, Constantin Dron, Ion Gafton, Gala Galaction, Mihail Grosu, Nicolae Grosu, Vladimir Grosu, Dumitru Hadârcă, Neculai Hodoroabă, Stelian Iliescu, Ilie Imbrescu, Șerban Ionescu, Nicodim Ioniță, Varahiil Jitaru, Filaret Jocu, Grigore Marcu, Zosim Oancea, Ștefan Palaghiță, Petre Partenie, Gheorghe Paschia, Ion D. Petrescu, Nicolae M. Popescu, Ion Popescu-Mozăceni, Nicolae Popescu-Prahova, Sergiu Roșca, Haralambie Rovența, Teodor Rudiev, Iuliu Scriban, Ion Sfârâială, Dumitru Stăniloae, Nicolae Șerbănescu, Vasile Țepordei, Haralambie Vasilache, Vasile Vasilache, Dumitru Veștemeanu, Nicodim Zamfirescu, Alexandru Mironescu, Teodor M. Popescu, Gheorghe Racoveanu, Ion Gh. Savin și Mircea Vulcănescu.

Această activitate s-a realizat fie prin emisiuni cu tematică generală, fie specifice, prin predici, „lecturi religioase“, prezentarea unor fenomene de cult, precum evlavia credincioșilor pentru sfintele moaște și chiar transmisiunea în direct a Sfintei Liturghii săvârșite în Catedrala Patriarhală din București. Foarte multe dintre aceste conferințe au fost editate în publicații ale Societății de Radiodifuziune, precum „Radio Adevărul“, „Radio-Fonia“ sau „Revista Radio România“.

După momentul 23 august 1944, emisiuni religioase au fost extrem de rare în programele radiodifuziunii, iar în perioada 1945 – 1948, Arhiva radioului a fost practic distrusă, multe din textele depozitate aici fiind luate la Tribunalul Poporului, pentru a se constitui în „dovezi incriminatoare” în diferite cauze aflate pe rol, privindu-i pe jurnaliști, ofițeri, preoți sau oamenii politici.

Începând cu anul 1948, în perioada comunismului, nici rugăciunea, nici vreo altă emisiune religioasă nu s-au mai auzit la radio.

După 1990, tradiția emisiunilor religioase a fost reluată, zilnic, încă de la ora 5:00, Radio România Actualități inaugurând programul cu imnul național și rugăciunea „Tatăl nostru”.

Din iunie 1999, Radio România Actualități a difuzat, sâmbăta, de la ora 16:30, emisiunea „Adevăr și lumină” și duminica, la aceeași oră, „Împărtășire din cuvânt”, ambele fiind realizate de redacția „Viața religioasă”.

În perioada 7-9 iunie 2001, a avut loc la București, în cadrul Simpozionului Creștin al Oamenilor de Presă (S.C.O.P 2001), prima întâlnire a jurnaliștilor creștini care reflectă evenimentul creștin din perspectivă creștină. Inițiator al acestui simpozion a fost Grupul Redacțional „Viața Religioasă” din Redacția Social-Economică a Societății Române de Radiodifuziune. Au participat circa 65 de jurnaliști români (televiziune, radio, presă scrisă), precum și reprezentanți ai mass-media din Basarabia, Bucovina, Valea Timocului și Gyula.

În anul 2003, în domeniul vieții religioase, la radio s-au difuzat informații cu caracter social – caritabil și cultural – religios. Astfel, la Radio România Actualități, emisiunile cu caracter religios au următoarea structură: săptămânal – „Cuvânt și suflet” – atitudini creștine, „Cuvânt și suflet” – catehism liturgic (cu rubricile noi „Descoperirea” și Gestul sacru”), „Floarea darurilor” – actualitatea religioasă, „Ecumenica” – Biserica în societate, „Împărtășire din cuvânt”, „Adevăr și lumină”/”Convorbiri creștine”/”puterea credinței”.

Grupul „Viața Religioasă” a dezvoltat parteneriate cu publicații scrise de profil – „Lumea credinței”, Univesrul media”, „Vestitorul ortodoxiei”, cu posturi TV. Grupul s-a implicat și în organizarea smpozionului „Centenar Dumitru Stăniloae”, în manifestările de împlinire a 120 de ani ai Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București  și a 150 de ani ai Arhiepiscipiei Greco-Catolice de la Gherla.

În anul 2004, secția „Viața religioasă” a realizat un număr de 7141 de minute de producție editorială difuzată la Radio România Actualități și la Radio România Cultural.

În același an, Radio Reșița a sprijinit construirea bisericuței ortodoxe din incinta Muzeului Spiritualității Românești din Torac (Voivodina), iar colectivul de la „Istorie orală” a arhivat interviurile din proiectul „Biserica în perioada comunistă” – în total 58,3 ore.

Activitatea publicistică a secției Viața Religioasă, în anul 2005, a constat în realizarea unui număr de 19.980 de minute de producție editorială, difuzată la Radio România Actualități și Radio România Cultural. La realizarea acestei producții au contribuit redactorii secției Viața Religioasă dar, în bună măsură, și colegii de la studiourile regionale, care au furnizat materiale de actualitate religioasă, asigurând astfel o reflectare națională a realității religioase.

Au fost realizate transmisiuni în direct de la evenimente religioase de anvergură, cum au fost Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iași, Sf. Dimitrie – Ocrotitorul Bucureștilor, Sărbătoarea Nașterii Domnului. S-a colaborat foarte bine cu echipa tehnică de la Studioul Regional Iași, care a asigurat din punct de vedere tehnic transmisia în direct de la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva (14 octombrie).

Din punct de vedere editorial, această secție și-a diversificat preocupările de reflectare a impactului dintre viața religioasă și viața socială, oferind spre difuzare reportaje specifice și în alte zone orare (în emisiunile „Studio deschis”, „Pulsul zilei”, sau „Lumea noastră”).

În martie 2005, Redacția emisiunilor educative inițiază un nou ciclu difuzat săptămânal pe postul Radio România Cultural, intitulat „Știința și religia”.

În afară de emisiunile din grilă, secția „Viața religioasă” a furnizat programelor de la postul Radio România Actualităti (emisiunile Matinal, Radiojurnale, Studio deschis, Anotimpul zăpezilor/Orele primăverii/Anotimpul vacanțelor, Pulsul zilei, Lumea noastră, 24 de ore) știri, reportaje, interviuri, comentarii din actualitatea religioasă, această producție editorială fiind, în medie, de 45 de minute pe săptămână.

În anul 2005, evenimentele cele mai importante care au necesitat o mobilizare deosebită a secției „Viața religioasă” au fost:

– Aniversarea de 90 de ani a Patriarhului Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române;

– 120 de ani de Autocefalie și 80 de ani de Patriarhat în Biserica Ortodoxă Română;

– Sărbătoarea Paștelui în Biserica Romano – Catolică;

– Moartea Papei Ioan Paul al II lea;

– Alegerea Papei Benedict al XVI lea;

– Sărbătoarea Paștelui în Biserica Ortodoxă și în cea Greco – Catolică.

Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viață a Patriarhului Teoctist, la 7 februarie 2005, secția „Viața religioasă” a realizat un CD omagial „Un Patriarh la vârsta Patriarhilor”, care conține înregistrări de fonotecă cu Prea Fericitul Patriarh Teoctist, un reportaj despre locurile sale natale și portrete schițate de personalități bisericești și culturale: Mitropolitul Daniel al Moldovei și Bucovinei, Arhiepiscopul romano-catolic de București Ioan Robu, Academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici și Virgil Gâdea.

De asemenea, a fost realizat un amplu interviu cu Patriarhul Teoctist care a fost difuzat într-o emisiune specială de 60 de minute la Postul Radio România Actualități.

Cu ocazia împlinirii a 120 de ani de când Biserica Ortodoxă este Autocefală și a 80 de ani de când este Patriarhie, secția „Viața religioasă” a transmis în direct, la data de 5 martie, Sesiunea Solemnă a Adunării Naționale Bisericești și a Sinodului BOR, la care au participat și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului și Președintele României, Traian Băsescu.

În 2006, formatele destinate manifestării vieții religioase – „Actualitatea credinței”, „Sfatul înțeleptului”, etc., au conectat publicul ascultător la înțelegerea fenomenului

religios atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

Astfel, echipa de la „Viața religioasă” a acoperit în programele Radio România Actualități fenomenul religios românesc și internațional în producții editoriale specializate, dar și în radioprogramele zilnice. În cadrul emisiunilor a fost reflectată activitatea tuturor cultelor din România și au fost prezentate personalități ale vieții religioase interne și internaționale: Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopul Ioan Robu al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București, Mitropolitul de Blaj, Lucian Mureșan, al Biericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Cardinalul Angelo Scola, Patriarhul Veneției, Monseniorul Elio Sgrecia, președintele Academiei Pontificale pentru viață, secretarul de stat pentru Culte, Adrian Lemeni, reprezentantul comunităților evreiești din România, deputatul Aurel Vainer, Muftiul Cultului Musulman, Iusuf Murat etc.

Tot în 2006, Radio România Muzical a dufuzat suita de emisiuni din ciclul „Musica sacră”, cuprinzând pagini vocal – simfonice religioase, iar Redacția Teatru a realizat, pentru copii, scenarii cu texte religioase: „Cei doi Sfinți Dimitrie – viața și faptele lor”, „Matiriul Sfântului Gheorghe, o pildă creștină”, sau „Trei crai de la Răsărit”.

În anul 2006, producția editorială cu subiect religios a totalizat circa 170 de minute, în medie, pe săptămână.

În anul 2007, specificul de post generalist cu o importantă componentă informativă a fost păstrat și susținut prin diferitele tipuri de programe, ca pondere, formatele de emisiuni dedicate vieții religioase însemnând circa 1,77% din totalul programelor.

În anul 2009, în cadrul proiectului “Teatrul Național Radiofonic serial” a fost realizată o premieră absolută în universul teatral românesc: 2009 a fost proclamat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române an comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, de aceea Redacția Teatru a realizat o superproducție radiofonică după piesa lui Henrik Ibsen, “Împărat și Galilean”.

În anul 2011, Statutul Jurnalistului de Radio a prevăzut, printre altele, că jurnalistul de radiodifuziune reflectă diversitatea de concepte filosofice idei, credințe și religii în societate, în spiritul înțelegerii reciproce și a toleranței și sprijină societatea multiculturală.

De asemenea, jurnalistul de radiodifuziune nu va difuza materiale cu notă de intoleranță între persoane sau grupuri de diferite orientări religioase, sau între oameni cu sau fără religie și este obligat să-și informeze, în prealabil, ascultătorii despre conținutul controversat al unui program, din punct de vedere etic sau religios.

Tot în anul 2011, Radio România, dar și fiecare post în parte, au desfășurat campanii cu obiective de implicare socială, precum salvarea bisericilor vechi din nordul Olteniei și sudul Ardealului.

La 27 octombrie 2015, în ziua prăznuirii Sfântulului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, Sala Radio a fost gazda finalei Concursului Național de Muzică Bisericească Lăudați pe Domnul ! Organizat de Patriarhia Română, Sectorul teologic-educațional – cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în parteneriat cu Radio România, concursul aflat la cea de-a VIII-a ediție, a început la 1 martie 2015 și s-a încheiat prin evenimentul prezentat la Sala Radio. Invitat special a fost Corul de copii Radio dirijat de Voicu Popescu.

În 2016, la Radio Timișoara, ora exactă la prânz era dată în limba germană pe 630 kHz Unde Medii, zilnic, între orele 13 și 14, ascultătorii având la dispoziție un radio în miniformat în germană, o limbă vorbită în această parte de țară de 300 de ani. Emisiunea redă și episoade din istoria bisericilor catolice bănățene. Tot Radio Timișoara prezintă valori ale muzicii clasice cu influențe bisericești.

La 25 mai 2016, filosoful Sorin Lavic, teologul Radu Preda și purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, au discutat, la Radio România Actualități despre sensurile sintagmei „mântuirea neamului”, în cadrul emisiunii „Biserica și societatea”. Ffilosoful Sorin Lavric și teologul Radu Preda susțin că, deși mântuirea ca împlinire a umanului în creștinism, se realizează personal, neamul reprezintă contextul relațional în care ea se împlinește, iar purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, afirmă că termenul de „mântuirea neamului” din numele noii Catedrale Patriarhale trebuie înțeles în contextul istoric al începutului secolului trecut, și anume de „izbăvire, eliberare” de sub o dominație străină.

La 30 martie 2017, Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române a oferit jurnaliștilor Remus Rădulescu și Cristian Curte, Diploma și medalia omagială „Sfântul Ierarh Ivireanul”, în semn de „prețuire și recunoștință pentru merite deosebite în păstrarea credinței ortodoxe și promovarea culturii creștine.”

Remus Rădulescu este realizatorul emisiunii „Lumina credinței”, difuzată la RRA în fiecare duminică la ora 9:05, iar Cristian Curte realizează „Biserica și societatea”, în fiecare miercuri la 21:30. Patriarhul Daniel a subliniat în cadrul ceremoniei de acordare a distincțiilor, că „activitatea jurnalistică în domeniul religios este mare și foarte necesară pentru că are rolul de a contribui la promovarea demnității noastre ca popor creștin”. De asemenea, Patriarhul BOR crede că „este mare nevoie ca radiourile, televiziunea și toate mijloacele de comunicare în masă să dezvolte și o activitate educațională, de formare a caracterelor”. Alături de cei doi jurnaliști ai Radio România, a fost premiat și George Grigoriu, realizatorul emisiunii „Realitatea spirituală” de la Realitatea TV.

Doar o zi mai târziu, la 31 martie 2017, Horia Bădescu, fost director al Radio România Cluj, a primit Premiul pentru Jurnalism „Nicolae Sever Cărpinișan”, acordat de Asociația Română de Istorie a Presei (ARIP), la cel de-al X-lea Congres Național de Istorie a Presei, cu tema „Tradiții ale presei religioase din România”, care a avut loc la Cluj, în perioada 31 martie – 1 aprilie.

În fine, să amintim că în fiecare an, la 22 decembrie, la Monumentul Eroilor Revoluției de lângă Societatea Română de Radiodifuziune are loc o ceremonie religioasă și depunere de coroane de flori, care marchează Revoluția din decembrie 1989 și sacrificiul celor care și-au pierdut viața pentru libertatea noastră.

Istoria primilor 25 de ani de emisiuni religioase ale radiofoniei românești este acoperită de Arhiva Scrisă a radioului, din acea perioadă neexistând decât foarte puține înregistrări audio. Discurile înregistrate de Radio România au fost distruse sau au dispărut fără urmă în perioada de după război, în anii 1945-1950, iar banda magnetică apărută după anul 1950 – și minunile tehnice ulterioare – , păstrează – și în format audio – crâmpeie de viață religioasă, așa cum au fost ele prezente în istoria Radiodifuziunii Române.

Sursa: RADOR