La 5 mai 1963 își începea emisia Programul 3 de radio pe unde ultrascurte, un post experimental, ce emitea pe 72,08 MHz – 4,16 metri, apoi și pe 4,12 metri, un program dedicat, la acel moment, „persoanelor cu un nivel intelectual deosebit, dar și melomanilor”. Emisia era realizată, inițial, între orele 21:00-23:00, iar duminica de la 19:00 la 23:00, pentru ca la 1 mai 1967 să transmită între orele 16:00 și 24:00, iar duminica de la ora 15:00.

Programul 3 – iunie 1965 – Programul de Radio și Televiziune

În anul 1972, redactorul Sofia Șincan a primit sarcina să întocmească necesarul de personal, tehnică, spații și bani pentru o nouă redacție, întrucât urma să se înființeze un nou program al Radiodifuziunii Române pe unde ultrascurte (UUS), Programul 3 – dedicat tineretului, care transforma practic postul experimental cu aceeași denumire. Inițial, fusese aprobată o schemă de 80 de persoane, dar Radiodifuziunea Română a fost nevoită să-și reducă personalul. În aceste condiții redactorul Sofia Șincan a trebuit să se descurce cu personalul existent la redacția Tineret – Copii și cu unii realizatori ce urmau sa fie dați afară.

La solicitarea bugetului de peste 1.500.000 lei, președintele de atunci al Radiodifuziunii, Bujor Sorin afirma: „s-a făcut, îi ai, dar să faci emisiuni atât de bune, de îndrăznețe, încât, dacă le-ai da pe Programul 1, să te bag la pușcărie”.

Programul 3 pentru tineret a debutat la 12 martie 1973, pe lungimile de undă 4,12; 4,17; 4,20; 4,30; 4,36; 4,37; și 4,49 metri.

14.67.53 era numărul de telefon al redacției Programului 3, acesta fiind primul post  cu programe  live  din România.

Programele redacției au fost împărțite în două categorii: unele pentru copii (coordonate de Mioara Paler și Dida Teodoriu) și celelalte pentru tineret (coordonate de Eduard Jurist)

Schema programului, la debut, era următoarea:

9:00 – Știri

9:10 – „Incognito”. Program de varietăți muzicale

9:55 – Șlagărul zilei (la debut, „Primăvară, primăvară” de Radu Șerban, interpretă Mihaela Mihai)

10:00 – Radio Club (Clubul adolescenților/Femina-club/Meridian-club/Divertis-club/Clubul curioșilor; la debut, Clubul adolescenților: „Proiect 2000” — cu microfonul la liceul Gheorghe Lazăr din București. Foileton — „Nu zâmbiți”. Colocviu cu Adrian Păunescu. Redactor, Aurel Dinu)

11:00 – Cronica ideilor (la debut, Etnos și națiune. Participă conf. univ. dr. Ion Rebedeu și lector univ. Radu Cezar)

11:10 – Profil pe portativ/Pentru prietenii magnetofonului (la debut, Profil pe portativ: Nicolae Kirculescu)

11:30 – Geografie folclorică (la debut, Argeș)

12:00 – Transmisiuni directe din țară

12:10 – Invitație în fonotecă

12:55 – Șlagărul zilei

13:00 – Închiderea emisiunii de dimineață

17:00 – Știrile după-amiezei

17:05 – Alo, Radio! Muzică ușoară la cererea ascultătorilor

18:00 – Șapte zile, șapte arte (Literatură/Teatru/Artă plastică/Film/Arhitectură/Muzică/Dans; la debut, Literatură: 20 de milioane de eroi literari. Redactor Titus Vîjeu)

18:10 – Panoramic muzical. Noutăți din țară și de peste hotare/Discuri rare/Radio circuit

18:55 – Șlagărul zilei

19:00 – În direct… (la debut: În direct de la Constanța. Pavilioane românești pe mările lumii)

19:30 – Știri

19:35 – Casa de discuri… vă prezintă… (la debut, „Philips” îl prezintă pe violonistul Arthur Grumiaux)

20:00 – Munca, izvor de bucurie și împliniri/Primul din 5 — concurs cu public/Procese celebre/Teatru/Educație, răspunderi (la debut, Munca, izvor de bucurie și împliniri: „Oameni despre care am scris” — la microfon Traian Filip, Constantin Stoiciu și Grigore Ilisei, autori ai unor volume de reportaje)

21:00 – Radio super-top. Interpreți de muzică ușoară românească

22:00 – Radiojurnal

22:15 – Sport

22:30 – Șlagărul zilei

22:35 – Vedete ale muzicii ușoare (la debut, Lili Ivanova, Aurelian Andreescu, Elvis Presley)

23:15 – Poetica (la debut, Zaharia Stancu)

23:20 – Cu opereta în jurul lumii

23:55 – Ultimele știri

24:00 – Închiderea emisiunii

Între colaboratorii și redactorii postului, s-au numărat  Eduard Jurist (șef de secție), Titus Vîjeu (redacția literară), Constantin Săbăreanu, Magdalena Boiangiu (teatru radiofonic), Sergiu Deleanu, Alexandru Darian și Octavian Iordăchescu (emisiunile pentru străinătate), Mircea Munteanu – Radio Timișoara, Nicolae Rădulescu (redacția economică), Elisabeta Iosif (agrar), Virginia Pană.

Din vechea redacție au rămas Constantin Teodori, Camelia Stănescu, Sebastian Sârcă, Dan Ursuleanu, Lucian Sîrbescu, Marius Grozea, George Enache, Aurel Dinu, Doina Papp-Grădinaru, Liviu Tudor Samuilă, Petru Idriceanu.

În ianuarie 1975, pe Programul 3 se transmite emisiunea „Trecem pe recepție” în care specialiști din diverse domenii răspundeau ascultătorilor.

Dintre vocile  anilor  80 ale Programului 3,  sunt de amintit – Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, sau Fory Etterle.

În februarie 1981, pe Programul 3 începe o nouă emisiune dedicată „tinerilor iubitori ai radioelectronicii”.

După anul 1984 când durata programelor Radiodifuziunii Române a fost redusă, au mai venit în redacția Programului 3 Jeana Gheorghiu, George Nuță, Marin Constantin, ilustrația muzicală fiind asigurată de regizorii muzicali Mihai Roman, Dan Antonescu, și de compozitorii și interpreții Dan Andrei Aldea, Mircea florian sau Sorin Chifiriuc.

Dintre emisiuni menționăm „Studio T” – program de dimineață, Femina Club – Student Club, Meridian Club – Turist Club, Șapte zile, șapte arte – Clubul Artelor, Căutatorii de energie, Trecem pe recepție, Exploratorii lumii de mâine (cu tematică SF), Educație economică, acțiune eficientă, Tinerețe, sănătate, armonie (realizată de doctorul Mihai Neagu Basarab), mai apoi Clubul invitaților,  Tehnic-club și Pittiș Show – pe tema fenomenului muzicii rock, istoriei și evoluției stilurilor.

După Revoluția din Decembrie 89, Programul 3 și-a reluat emisia la 12 februarie 1990, apoi a primit numele de Radio Romania Tineret.

Postul are un nou director – Eugen Preda, care promovează noi emisiuni de divertisment, transmisii live, cultură și știință, talk – show-uri, teatru radiofonic, discotecă. Amintim aici emisiunile „Declarații de iubire”, „Telefonul de noapte”, „Fără prejudecăți”, Studio T – devenit mai apoi „Radio în blue – jeans” și „Maraton în blue-jeans” – pe parcursul a opt ore de emisie.

Să nu-i uităm nici pe Florin Helmis și pe regretatul Sorin Caracseghi, care împreună cu George Enache au facut un trio special care a realizat emisiunea „Clubul Adolescenților”, apoi „Radio în Blue Jeans” dar și „Discoteca Blue Jeans”, difuzată după Revoluție și care ocupa spațiul de emisie din noaptea de sâmbătă spre duminică. În jurul emisiunii se crease o adevărată comunitate de ascultători care intrau în direct, dialogurile erau amuzante și firești, se râdea mult și se asculta muzică bună.

Live, au fost transmise în acea perioadă evenimente precum concursul „Miss România” și turneul de tenis Open România.

Din 4 aprilie 1991, pe Programul România Tineret se difuzează o suită de emisiuni sub genericul: „Radioinformatica pentru tineret”, iar între iulie și octombrie 1991, Radio România Tineret împreună cu Redacția Teatru inițiază un ciclu de emisiuni pe durata verii: „În lumea capodoperelor”, „Procese, enigme, descoperiri”, sau „Când comedia era rege”.

Din 18 mai 1993, programul România Tineret difuzează emisiunea „Telefonul de seară”, iar din octombrie, în același an, Programul România Tineret îș începe emisia, în București, în banda vest, pe lungimea de undă 98,3 mHz.

În februarie 1994, pe frecvențele postului apare o nouă emisiune dedicată dialogului cu micii ascultători intitulată „Alo, la telefon copilăria !”, iar din august 1994, Radio România Tineret devine primul post FM stereo din România.

După plecarea lui Eugen Preda, în 1995, directorul postului de radio a devenit Jeana Gheorghiu.

În anul 1996 se decide reorganizarea programelor de emisie, după modelul Radio France, înființându-se trei canale naționale: România Actualități, România Cultural și România Tineret, alături de 11 redacții specializate și un Departament al Posturilor Teritoriale și Locale.

În septembrie 1997, Radio România Tineret lansează un concurs cu public „O lume de celuloid” pe teme de cultură cinematografică, iar la 13 decembrie, în același an, începe difuzarea unei noi emisiuni – „Ora misterelor”.

Începând cu anul 1998, după o perioadă de interimat, la 1 decembrie, la conducerea Radio Tineret a fost numit Florian Pittiș.

În martie 2000, canalul lansează prima emisiune „Maraton în Blue Jeans”, duminica, între orele 13:15 și 20:00, iar din 20 aprilie 2000, Romania Tineret difuzează, în fiecare joi, la ora 11:00, emisiunea „Blue Jeans. Life – Style”.

În anul următor, la 26 septembrie, Radio România Tineret lansează emisunea „Vârsta de aur”, dedicată comunicării între generații, iar din iunie 2002, inițiază un nou ciclu de emisiuni-specatacol „Povestiri din studioul artelor”.

În anul 2004, SRR a fost nevoită să renunțe la una dintre cele trei frecvențe de emisie cu acoperire națională, astfel, Radio România Tineret a dispărut din FM, la 1 octombrie 2004.

Nișa de piață nu a fost însă abandonată, România Tioneret fiind înlocuit cu Radio3Net, care a luat ființă prin strădaniile lui Florian Pittiș, fiind lansat la 16 noiembrie 2004, moment în care a devenit primul post de radio public din lume care emite exclusiv pe Internet. „Moțu” și echipa sa, din care făceau parte, în acel an, 10 angajați și 10 colaboratori, a pornit astfel în descoperirea unui tărâm neexplorat pe atunci în Romania. La festivitatea de lansare, Florian Pittiș a renunțat la unele din șuvițele sale rebele, așa că, în loc de panglică de inaugurare, i-a fost tăiat părul. După ce s-a negociat cât de mare să fie „pierderea”, Ducu Bertzi a … făcut onorurile.

Drept omagiu, postul Radio3Net poartă numele lui Florian Pittiș (1943-2007), din  luna august 2007 (de la moartea actorului, la 5 august 2007).

Împlinirea a 35 de ani de la înființarea Programului 3, a fost marcată, în 2008, prin lansarea cărții „O legendă a radioului românesc: Programul 3”, volum coordonat de Dan Ursuleanu. Câteva zeci de oameni, autori, colaboratori și simpli prieteni ai programului, au contribuit cu amintirile lor la reconstituirea unei treimi de secol radiofonic, reper pentru undele hertziene românești, găsindu-și cu toții un loc de cinste în paginile acestei cărți. Coordonatorul lucrării, Dan Ursuleanu, dezvăluia rețeta de succes a Programului 3 Radio – „o combinație fericită de premise și de factori”…

În anul 2009, în perioada 27 iulie – 15 septembrie, Radio România și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului au organizat Tabăra de vară Kids Radio,  care a beneficiat de un post de radio propriu care a transmis zilnic pe canalele Kids Radio și, parțial, pe Radio3Net „Florian Pittiș”, și de o echipă de realizatori care a colaborat la activitățile zilnice desfășurate în cadrul taberei. Acestea  au inclus concursuri pe plajă, campionate de fotbal, concerte, karaoke și proiecții de filme documentare, cenacluri literare, terapie prin artă, etc.

Tot în 2009, la 13 noiembrie, Radio3Net a lansat noul site care utilizează sisteme performante de administrare a bazei de date muzicale și care întărește relațiile din interiorul comunității on-line prin lansarea opțiunii 3net Club. Aceasta permite utilizatorilor înregistrați accesul mult mai rapid la informațiile de pe site, precum și la arhiva audio și video.

În anul 2011, titluatura postului devine Radio România 3Net „Florian Pittiș”.

Din 18 iulie 2011, Radio România 3Net „Florian Pittiș” emite în București în sistem digital T-DAB pe frecvența 223,936. Modernizarea sistemului de emisie al Radio 3Net face parte dintr-un proiect pilot implementat de postul public de radio, care a debutat în anul 2005, odată cu emisia digitală a posturilor Radio România Actualități, Radio România Muzical și București FM.

Înainte de 1 iunie 2014, postul a organizat primul radio-concurs de talente din România, adresat copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 7 și 18 ani. Câștigătorii – Andreea Sîrghie, Mădălina Gortan, Irina Anton și Marta Popovici au fost anunțați chiar de Ziua Copilului din acel an, iar premiul a constat în câte un mini-concert pe care câștigătorii l-a susținut la  Sala de Repetiții a Radio3Net.

Radio3net este parte a unei instituții publice de media, dar deosebit de concepțiile clasice ale unui post de radio. Legătura cu ascultătorii se face instantaneu, prin chat, iar camerele web oferă imagini din studio. Postul emite live 24/24/7 cu tronsoane realizate de moderatori sau colaboratori. Temele (topicele) puse în discuție pe chat, sunt comentate prin intermediul moderatorului aflat în fața microfonului.

Site-ul web al postului Radio3net găzduiește o colecție impresionantă de albume folk și rock, de povești ale teatrului românesc radiofonic și de înregistrări video de la festivalurile muzicale din țară. O altă manifestare culturală desfășurată sub egida Radio3Net „Florian Pittiș” este Festivalul artelor pentru liceeni, ajuns în luna mai 2016 la cea de-a noua ediție.

Personalități legate de istoria Programului 3 – Radio Tineret – Radio3Net

► Sofia Șincan

S-a născut la 24 ianuarie 1937, în București și a absolvit IATC I.L. Caragiale, Facultatea Teatrologie – Film, unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe Andrei Oțetea, Tudor Vianu, Ovidiu Drîmba, Ion Ianași, Ion Toboșaru, Costică Marinescu, Horia Deleanu, sau Valentin Silvestru.

În octombrie 1958 a fost repartizată la Radiodifuziunea Română – Direcția Culturală.

În anul 1959 s-a căsătorit cu Dionisie Șincan, ei având doi copii: Lucia (devenită Constantinescu) și Alexandru Tudor Șincan.

A realizat emisiuni literare și, ca titular, emisiunea de estetică și activitate teatrală.

În 1964 a devenit șeful secției „critică de artă”, iar în 1965 a realizat prima emisiune TV – „Antract” – în transmisiune directă de la Timișoara.

În 1965 Octavian Paler, vicepreședinte la TV, a chemat-o la televiziune și i-a încredințat „Teatrul TV” care includea și emisiunea „Scena”, consacrată vieții teatrale din țară.

Aici realizează, cu o largă consultare a oamenilor de cultură, un repertoriu pe stagiune, dar și de perspectivă, în care au fost incluse și piese din dramaturgia universală contemporană.

A fost redactorul primului serial de teatru TV, „Mușatinii”, realizat de Sorana Coroamă Stanca, după trilogia lui Delavrancea.

În anul 1972 a revenit la radio ca redactor șef adjunct al Redacției Culturale, iar în 1973 i s-a încredințat pregătirea, lansarea și răspunderea Programului 3 pentru tineret.

Principalul catalizator al acestui fenomen, Sofia Șincan l-a visat, l-a conceput, l-a înființat și l-a condus cu abilitate într-o perioadă dominată de vicisitudinile opresiunii comuniste. Tot ea, a devenit peste ani custodele legendei… Gata de luptă pentru fiecare idee valoroasă, un sentiment ciudat de bucurie amestecată cu spaimă, încântare, neastâmpăr și peste toate o gamă variată de emisiuni proiectate cu dorința de a schimba vechi cutume, anchilozări.

A condus acest program timp de aproape 20 de ani, însă, după Revoluție, cu convingerea că o nouă generație trebuie să vină în redacții și să-și realizeze visurile, și-a cerut pensionarea, chiar în 1990, fiindcă legea permitea acest lucru chiar și la 52 de ani – cu o vechime de 32 de ani.

Apoi dragostea pentru radio nu i-a dat pace, lucrând cu dedicare la înființarea unui post privat – Radio 21 – pentru ca mai târziu să revină la prima și statornica iubire – postul național de radio, unde, în cadrul direcției Patrimoniu, a realizat unele cercetări de arhive sonore și a participat la proiecte interesante ca „Teatrul lui I.L. Caragiale în viziunea lui Sică Alexandrescu” (4 CD) și „Eminescu – ediția Maiorescu – în interpretări celebre” (4 CD).

În octombrie 2003, cu ocazia aniversării a 75 de ani de la înființarea Societății Române de Radiodifuziune, a fost decorată de Președintele României cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, pentru contribuția importantă la promovarea valorilor culturale și dezvoltarea serviciului public de radiodifuziune.

► Florian Pittiș

S-a născut la 4 octombrie 1943, la București, fiind singurul fiu al unui pilot aviator, Nicolae Pittiș, comandant de escadrilă și al Anei, secretară de școală, cea care ”semănând cu Danielle Darieux”, voise – dar familia nu-i permisese – să devină actriță.

La vârsta de 4 ani, cel alintat – de toți, începând cu bunica sa – „Moțu” a debutat în teatru pe scena Teatrului Savoy în „Congresul puștilor”, unde s-a aflat în compania altor tineri interpreți ca Flavia Buref, Ileana Cotrubaș sau Alexandru Lulescu.

În clasa a IV-a a pus în scenă actul III din „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale, repartizându-și rolul cetățeanului turmentat.

Ca licean la „Gheorghe Lazăr”, se întâlnește cu neuitatul actor Petre Gheorghiu, în calitate de conducător al cercului dramatic al elevilor – din care mai făceau parte viitori actori, ca bunul prieten Mihai Stan, Dan Tufaru, Marina Maican, Alinta Ciurdăreanu, Aimee Iacobescu și alții.

La examenul de admitere de la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București nu reușește, din cauza unor probleme de dicție.

Pittiș face, apoi, un an de Politehnică și lucrează, concomitent, ca electrician la Teatrul Bulandra. E începutul perioadei în care va vedea de o sută și ceva de ori „Cum vă place”, sau „D-ale carnavalului”, în care învață spectacolele pe dinafară, studiind intens arta unor mari actori ca Jules Cazaban, Ștefan Ciubotărașu, George Mărutză, Clody Berthola și alții.  Ia lecții de dicție, își corectează rostirea, iar într-un caz de forță majoră, când un actor lipsește, eminentul regizor Liviu Ciulei îl invită să preia un rol – deja învățat – din „Cum vă place”.

A urmat un nou examen de admitere, studenția la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, pe care-l va absolvi ca șef de promoție.

Este angajat la Televiziunea Română, apoi la Teatrul Bulandra, unde va interpreta numeroase roluri în spectacole regizate, în principal, de Liviu Ciulei, dar va demara și propriile spectacole de poezie și muzică, dedicate mai ales tinerilor.

Este parte a renumitului trio de neuitat Pittiș – Dan Tufaru – Anda Călugăreanu, participă la Cenaclul „Flacăra”, iar în anul 1992 întemeiază, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă și Vladi Cnejevici, formația Pasărea Colibri, cu care concertează până în 2001 și împreună cu care înregistrează patru albume.

Regizorul Constantin Moruzan îl invită pentru prima dată la Radio, pentru a interpreta un rol alături de marele George Calboreanu, iar apoi, în 1965, a participat la serialul radiofonic “Cosma”, adaptat după romanul lui Panait Istrati, în regia lui Dan Puican. Au urmat peste 40 de ani de legături cu radiodifuziunea, în 1973, la 13 august, Florian Pittiș a devenit prezentatorul “Clubului Curioșilor”, de la fostul Program 3, apoi a realizat “Pittiș Show”, iar după Revoluție, alături de Camelia Stănescu, a realizat “Declarație de iubire”, la Radio România Cultural.

În anul 1998, i se oferă funcția de director al postului România Tineret, și, după o perioadă de gândire, își preia postul la 1 decembrie 1998.

Cariera artistică a lui Pitiș înseamnă zeci de roluri în teatru – el a fost Alencon din “Elisabeta I”, de Paul Foster, Alioșka din “Azilul de noapte”, de Maxim Gorki, Edmund și Jamie din “Lungul drum al zilei către noapte”, de Eugene O’Neill, sau Ariel din “Furtuna”, de William Shakespeare, toate în regia lui Liviu Ciulei și, de asemenea, a jucat în celebrul “Hamlet”, al lui Alexandru Tocilescu, care a avut premiera în 1985. A regizat, el însuși, pe scena Bulandrei, spectacole precum “Cum se numeau cei patru Beatles”, de Stephen Poljakoff, “Câinele grădinarului”, de Lope de Vega, “Meditațiile Ritei”, de Willy Russel, și “Black & White”, de Keith Waterhouse & Willis Hall, dar a jucat și în câteva filme, precum „Gioconda fără surîs” – 1967, regia Malvina Urșianu, „Adio, dragă Nela – 1972, regia Cornel Todea, „Veronica se întoarce” – 1973, regia Elisabeta Bostan, sau „Înnebunesc și-mi pare rău – 1992, regia Ion Gostin.

Pittiș a asigurat și dublajul de voce în seria „Aventurile Ursulețului de Pluș”, și în filmul „Marea Aventură a Porcușorului”, în rolul lui Winnie de Pluș, vocea în original aparținându-i lui Jeff Bennet.

S-a căsătorit, la 12 martie 1999, cu Niculina Anda, de profesie educatoare.

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit lui Florian Pittiș, la 7 februarie 2004, Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

La 16 noiembrie 2004 Radio Romania Tineret se transformă în Radio3net, un post cu emisie pe Internet, un proiect al lui „Moțu”. Se schimbă modul de lucru, concepția și aparatura. Se formează asfel o comunitate online, în care ascultătorii sunt tot mai prezenți, iar unii dintre ei au devenit chiar realizatori de emisiuni.

În doar câteva săptămâni de la lansarea oficială, Radio3net ajunge la 150.000 de accesări săptămânale din întreaga lume.

Actualitate, interactivitate, muzică, teatru, dosare tematice, documentare ample, prezentări de evenimente și de personalități, linkuri  spre nenumărate alte surse de informare și de cultură de pe întreg mapamondul, plus cristalizarea unei echipe tinere, îndrăznețe și competente – iată principalele realizari ale lui Florian Pittiș ca „om de radio”, conform dictonului său preferat „După mine, Progresul !”.

Să amintim că, în afara activității artistice și a celei legate de radio, Pittiș a fost membru și președinte al Senatului Clubului Aristocratic al Rapidului, fiind un susținător declarat al acestei populare echipe de fotbal, apoi că a fost una dintre vocile consacrate ale îndrăgitei emisiuni „Teleenciclopedia”, producție a TVR, dar și faptul că a fost un fumător prea pătimaș de Carpați fără filtru, producție „exclusivă” de Sfântu Gheorghe.

Florian Pittiș a trecut la cele veșnice la 5 august 2007.

Răzvan Moceanu

RADOR