La 6 iulie 2011, districtul Pyeongchang a fost ales ca oraș-gazdă al ediției 2018 al Jocurilor Olimpice de Iarnă, în cadrul a celei de-a 123-a întruniri a Comitetului Olimpic Internațional, desfășurată la Durban, în Africa de Sud, celelalte două orașe candidate pentru găzduirea acestei ediții fiind Annecy din  Franța și München din Germania. Interesant este faptul că aceasta a fost a treia candidatură consecutivă a Pyeonchang-ului pentru găzduirea acestei copetiții, după ce, pentru ediția din anul 2010, a pierdut organizarea în favoarea orașului Vancouver din Canada, iar pentru ediția din anul 2014, câștigător a fost desemnat orașul Soci din Rusia, scrie Rador.

Deși a obținut cele mai multe voturi în prima rundă de vot, pentru edițiile din 2010 și 2014, Pyeonchang a pierdut în runda finală obținând doar trei, respectiv patru voturi. Pentru ediția 2018, a câștigat, în cele din urmă, organizarea JO de Iarnă, chiar din prima rundă de vot, orașul primind 63 din cele 95 de voturi, având majoritatea necesară pentru a fi ales oraș-gazdă, pentru München fiind acordate 25 de voturi iar pentru Annecy doar 7.

JO de iarnă din 2018 vor fi găzduite pentru prima dată în istorie de Coreea de Sud, aceasta fiind doar a doua competiție olimpică ce a avut loc aici, după Jocurile Olimpice de vară din anul 1988 de la Seul.

Este pentru a treia dată în istorie când un oraș asiatic găzduiește o ediție a JO de

Iarnă, după Sapporo în anul 1972 și Nagano în 1998, ambele în Japonia.

Cele mai multe ediții ale Jocurilor Olimpice de Iarnă au fost găzduite de orașe din Europa – 13 competiții, continentul Nord-American organizând 6 ediții și, așa cum aminteam, Asia găzduind doar 3 ediții, inclusiv cea din 2018, cu precizarea că ediția din anul 2022 va fi găduită tot de un oraș asiatic, la Beijing.

De asemenea, vor fi primele Jocuri Olimpice de Iarnă organizate într-un oraș-stațiune din 1992 încoace, după Albertville, din Franța.

Pyeongchang este un district aflat în partea de nord-est din Coreea de Sud, din provincia Gangwon. Orașul se află în Munții Taebaek și se află la 180 de kilometri est de capitala țării, Seul. Acesta se află la 700 m altitudine față de nivelul mării – fapt care dă și solganul orașului, „Happy 700 Pyeongchang” -, și este un loc prielnic pentru pasionații sporturilor de iarnă. În perioada JO de Iarnă din 2018, este de așteptat ca temperatura aerului de la Pyeongchang să se situeze între -4 și 4 grade celsius maximele și între -14 și -6 grade celsius minimele, caracterizând un sezon dominat de curenții reci de proveniență siberiană, care determină aici ierni foarte reci, lungi și abundente în zăpadă.

Pentru pregătirea ediției 2018 a JO de Iarnă, în regiune au fost construite foarte multe facilități, incluzând hoteluri cu un grad ridicat de confort, un Stadion Olimpic cu o capacitate de 50.000 de locuri care va găzdui ceremonia de deschidere, arene acoperite, un domeniu schiabil de clasă mondială, denumit Alpensia, ba chiar și o imensă sculptură în gheață reprezentând cele cinci cercuri olimpice. Se estimează că statul sud-coreean a cheltuit pentru organizarea acestei ediții a JO de Iarnă, circa 10 miliarde de dolari SUA, însă organizarea competiției a fost puternic afectată de scandalurile de corupție înregistrate în această țară la cel mai înalt nivel, precum și de situația economică dificilă prin care trece Coreea de Sud.

Interesant este faptul că JO de Iarnă din 2018 sunt găzduite de provincia care a fost martora unor lupte dure care s-au dus aici în perioada Războiului Inter-coreean din anii 1950-1953, dispută finalizată fără semnarea unui Acord de pace. Cu toate acestea, Coreea de Sud a propus Nordului, coorganizarea acestei competiții, prin găzduirea unor întreceri de ski pe domeniul de la Masik, din regiunea Kangwon, la Est de capitala Phenian, propunere declinată de autoritățile din Nord.

Ediția 2018 a JO de Iarnă va stabili un record în privința numărului total al sportivilor înscriși în competiție, 2925 de sportivi din 92 de țări urmând să ia parte la întreceri, având în vedere că la JO de Iarnă de la Soci, din 2014 – cea mai costisitoare astfel de competiție din istorie, după ce s-au cheltuit aproximativ 37 miliarde de euro (cifrele reale situându-se, conform specialiștilor, cu mult peste această sumă) – , au participat 2858 de sportivi din 88 de țări.

La JO de Iarnă 2018 va fi atribuit un numar record de medalii de aur – 102, după includerea unor probe noi în programul olimpic competițional – schi alpin pe echipe, snowboard big air și curling dublu mixt. Așadar vor fi 102 evenimente sportive la 15 discipline din 7 sporturi: patinaj (patinaj artistic, patinaj viteză și patinaj viteză pe pistă scurtă), schi (schi alpin, schi fond, schi acrobatic, combinata nordică, sărituri cu schiurile și snowboard), bob (bob și skeleton), biatlon, curling, hochei pe gheață și sanie.

Vor fi 11 probe la Biatlon, 3 probe de Bob, 3 probe la Combinata nordică, 3 probe la Curling, 2 competiții de Hochei pe gheață Hochei pe gheață, 5 probe la Patinaj artistic, 14 la Patinaj viteză, 8 de Patinaj viteză pe pistă scurtă. PyeongChang 2018 va mai cuprinde 4 probe de Sanie, 4 de Sărituri cu schiurile, 10 de Schi acrobatic, 11 de Schi alpin, 12 de Schi fond, 2 probe de Skeleton și 10 de Snowboard.

Cea mai numeroasă delegație participantă la PyeongChang 2018 va fi cea a SUA, care au înscris în competiție 242 de sportivi, urmată de cea a Canadei, cu 226 de competitori.

Țara-gazdă, Coreea de Sud, va fi reprezentată de un număr record de sportivi pentru o ediție a JO de Iarnă, 144 de competitori.

Există și două situații speciale, să le numim așa, anume că Rusia nu va participa oficial la această ediție, în urma scandalului de dopaj sportivii acestei țări – 169 la număr – urmând a concura sub drapel neutru. De asemenea, Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a făcut o excepție în privința Coreei de Nord, căreia i-a atribuit 22 de locuri – deși doar doi sportivi, patinatorii artistici Ryom Tae-ok și Kim Ju-ik Habían reușiseră să se califice în mod oficial la competiție. Vor fi așadar 22 de sportivi nord-coreeni care vor concura la cinci discipline diferite, printre care se află 12 jucătoare de hochei pe gheață, care vor alcătui o echipă comună cu sportive din Coreea de Sud, în urma acordurilor recente, considerate istorice, între cele două Corei. Aceasta va fi și prima ediție în care sportivii din cele două țări vor defila împreună la ceremonia de deschidere a acestor Jocuri, după ediția de iarnă a JO de la Torino din anul 2006.

Spre comparație, să spunem că la prima ediție a JO de Iarnă, desfășurată în perioada 25 ianuarie – 5 februarie 1924, în Franța, la Chamonix, au participat doar 16 țări, un număr total de 258 de sportivi din care doar 11 femei, și au avut loc doar 16 probe din 6 sporturi.

Există și cinci țări care vor debuta la o PyeongChang 2018, anume Malaezia, Singapore, Kosovo, Eritreea și Ecuador.

“Săptămâna Sporturilor de iarnă” a fost prima denumire a Jocurilor Olimpice de Iarnă din anul 1924, găzduite de stațiunea franceză Chamonix, situată la poalele masivului Mont Blanc. Întrecerile au fost recunoscute de CIO abia în anul 1926, la cea de-a 25-a Sesiune a sa de la Lisabona, Portugalia. Interesant este că la prima ediție, la festivitatea de deschidere, sportivii au defilat purtând pe umăr echipamentul specific probei în care urmau să concureze.

Primul campion olimpic al Jocurilor Olimpice de Iarnă a fost americanul Charles Jewtraw, la patinaj viteză pe distanța de 500 m, însă vedeta competiției a fost Clas Thunberg (Finlanda), supranumit “Nurmi pe gheață”, care a câștigat cinci medalii olimpice (trei de aur, una de argint și una de bronz) la patinaj viteză.

Până în anul 1992, jocurile de iarnă s-au desfășurat în aceiași ani ca și jocurile olimpice de vară, iar din anul 1994, ele au loc tot la patru ani, însă decalate cu doi ani față de jocurile de vară. Au existat și două întreruperi în desfășurarea JO de Iarnă: ediția din anii 1940, care ar fi trebuit să aibă loc la Sapporo, în Japonia, și cea din anul 1944, care erau programate la Cortina d’Ampezzo, în Italia, au fost anulate din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial.

Să mai amintim că la ediția a XIII-a desfășurată la Lake Placid în anul 1980 a fost înregistrat singurul boicot din istoria Jocurilor Olimpice de Iarnă. În aprilie 1979, CIO a recunoscut Comitetul Olimpic al Republicii Populare Chineze, fără a-l exclude pe cel al Taiwanului căruia i-a solicitat în luna noiembrie să-și schimbe denumirea, imnul și drapelul. Taiwanul nu a dat curs cererii CIO și a intentat o acțiune în justiție, în urma căreia nu a obținut câștig de cauză, astfel că Taiwanul a decis să nu participe la acea ediție a competiției.

România participă la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Pyeongchang cu o delegație alcătuită din 28 de sportivi, care vor participa la probele a 8 din cele 15 discipline – la 6 sporturi din cele 7 care vor avea loc – , astfel:

• Bob: Maria Adela Constantin și Andreea Grecu (bob-2), Mihai Cristian Tentea și Nicolae Ciprian Daroczi (bob-2), Dorin Alexandru Grigore, Florin Cezar Crăciun, Levente Bartha (bob-4), Beatrice Puiu (rezervă), antrenori Paul Neagu (bob-2 – feminin), Iulian Daniel Păcioianu (bob-2 – masculin), Silviu Dan Scurtu (bob-4);
• Schi alpin: Alexandru George Barbu, Ania Monica Germaine Caill;
• Patinaj viteză: Alexandra Ianculescu;
• Schi fond: Alin Florin Cioancă, Paul Constantin Pepene, Timea Lorincz – antrenori Carlo Zoller și Constantin Daniel Borca;
• Sărituri cu schiurile: Daniela Vasilica Haralambie;
• Biatlon: Eva Tofalvi, Cornel Dumitru Puchianu, Nicolae Remus Faur, George Răzvan Buta, Gheorghe Iulian Pop, Marius Petru Ungureanu – antrenori Gheorghe Gîrniță, Gheorghe Vasile, Simon Marton; masor – Cristian Marian Mosoiu; serviceman – Roland Ciprian Gerbacea;
• Sanie: Raluca Strămăturaru (simpu feminin), Valentin Crețu, Andrei Turea (simplu masculin), Cosmin Atodiresei, Ștefan Mușei (dublu masculin) – antrenori Eugen Teodor Radu (sanie dublu), Alexandru George Comșa (sanie simplu);
• Skeleton: Maria Marinela Mazilu, Dorin Dumitru Velicu – antrenor Delia Ivas.

La 39 de ani, Eva Tofalvi este veterana lotului: ”Obeictivul meu este greu, top 20, orice este posibil în sportul nostru, am mai ieșit campioni europeni când nu se aștepta nimeni”, a declarat aceasta.

Purtătorul drapelului românesc la festivitatea de deschidere va fi biatlonistul Marius Petru Ungureanu. Sunt emoții în plus deoarece nu m-am gândit nici o secundă la asta. Nu m-am așteptat deloc, a fost o surpriză foarte mare, dar emoțiile sper să fie constructive și să mă ajute la Jocurile Olimpice”,  a declarat biatlonistul român.

Delegația României este cu patru sportivi mai numeroasă decât cea deplasată la JO de Iarnă de la Soci din 2014, și cu 8 mai mare față de ediția de la Vancouver din anul 2010. Recordul de sportivi români participanți la Olimpiada de iarnă este deținut de ediția din 1980 a Jocurilor Olimpice de la Lake Placid, când au concurat 35 de sportivi.

În istoria Jocurilor Olimpice de Iarnă, România a participat la 20 din cele 22 de ediții,  absentând de la prima, de la Chamonix (Franța) din anul 1924, și de la Squaw Valley (SUA), din anul 1960.

Țara noastră a obținut la Jocurile Olimpice de iarnă o singură medalie de bronz în istoria participărilor sale, prin echipajul de bob două persoane format din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe, la ediția din 1968 de la Grenoble (Franța), în rest cele mai bune performanțe fiind trei clasări pe poziția a patra.

În afara performanței lui Panțuru și Neagoe, cele mai bune clasări ale sportivilor români la Jocurile Olimpice de Iarnă se leagă de echipe: cea de sanie două persoane, formată din Ion Apostol și Liviu Cepoi, a ocupat locul patru în 1992 la Albertville, în timp ce echipajele de bob patru persoane s-au clasat pe aceeași poziție în 1932, la Lake Placid și 1968, la Grenoble.

Cele mai bune clasări ale sportivilor români la Jocurile Olimpice de Iarnă sunt următoarele:

• 1928 – locul 7, echipajul de bob, 5 persoane;
• 1932 – locul 4, echipajul de bob, două persoane, format din Alexandru Papană și Dumitru Hubert;
• 1936 – locul 13, la patinaj artistic, în proba de perechi;
• 1948 – locul 38, Dumitru Sulică, slalom;
• 1952 – locul 10 la schi, stafeta 4 x 10 km masculin;
• 1956 – locul 14, echipajele de bob două și 4 persoane;
• 1964 – locul 5, Gheorghe Vilmos, în proba de biathlon, 20 km;
• 1968 – locul 3, echipajul de bob două persoane, format din Ion Panțuru și Nicolae Neagoe;
• 1972 – locul 5, echipajul de bob două persoane, format din Ion Panțuru și Ion Zangor;
• 1976 – locul 7, echipa de hochei pe gheață;
• 1980 – locul 7, echipa de hochei pe gheață;
• 1984 – locul 7, echipajul de bob 4 persoane;
• 1988 – locul 12, echipa feminină a României, Cross-Country 4×5 km;
• 1992 – locul 4, echipajul de sanie două persoane, format din Ion Apostol și Liviu Cepoi;
• 1994 – locul 6, echipajul de sanie două persoane, format din Ion Apostol și Liviu Cepoi;
• 1998 – locul 11, Eva Tofalvi, biatlon;
• 2002 – locul 15, sanie două persoane (masculin), bob două persoane (feminin);
• 2006 – locul 14, Gheorghe Chiper la patinaj artistic și echipa feminină de biatlon;
• 2010 – locul 10, echipa feminină de biatlon, formată din Dana Plotogea, Eva Tofalvi, Mihaela Purdea și Reka Ferenc, în proba de ștafetă, 4×6 kilometri
• 2014 – locul 17, bob două persoane, Florin Cezar Crăciun și Nicolae Istrate

În istoria JO de Iarnă, 43 de țări din cele 92 participante la competiția din 2018, au câștigat cel puțin o medalie în cele 22 de ediții, România clasându-se pe ultima poziție în această ierarhie, cu o medalie de bronz.