Mama sa, Julia Prinsep Stephen, se născuse în India și fusese model pentru pictori pre-rafaeliți. Ambii părinți fuseseră căsătoriți înainte, tatăl având din prima căsătorie o fiică, iar mama - trei copii. Din această a doua căsătorie a părinților au rezultat alți patru copii, iar toți cei opt frați locuiau împreună, în districtul londonez Kensington, potrivit virginiawoolfsociety.co.uk.

Doi dintre frații ei au fost trimiși la școală, desăvârșindu-și studiile la Universitatea Cambridge, unde unul dintre ei, Thoby, s-a împrietenit cu Leonard Woolf, Clive Bell, Saxon Sydney-Turner, Lytton Strachey și Maynard Keynes, cei care au reprezentat nucleul grupului Bloomsbury, o societate informală de artiști, scriitori și filosofi din Anglia, care au trăit și au lucrat în zona Bloomsbury din centrul Londrei.

Fetele, însă, au învățat acasă, dar au avut privilegiul de a avea acces la biblioteca victoriană a familiei. Mai mult decât atât, din cercul de prieteni ai părinților făceau parte numeroși oameni de cultură ai vremii, printre aceștia numărându-se romancieri, filosofi sau critici literari. Virginia Woolf a avut, astfel, șansa de a aprecia și chiar de a experimenta arta scrisului de la o vârstă fragedă.

În majoritatea romanelor sale, acțiunea se petrece la Londra și la St. Ives. Mai mult, scriitoarea avea să descrie orășelul St. Ives cu multă căldură, în memoriile sale, dar și în romanul ''To the Lighthouse'' (1927), potrivit virginiawoolfsociety.co.uk.

Virginia Woolf a înființat un ziar al familiei, ''Hyde Park Gate News'', în care nota toate anecdotele familiei, potrivit britannica.com. În 1895, își pierde mama, decedată subit, iar tânăra Virginia suferă prima cădere nervoasă. Sora sa vitregă, Stella, a preluat de atunci atribuțiile mamei, ocupându-se de toate treburile casei. Stella s-a căsătorit în 1897, dar și ea a murit subit. Sarcinile casei au revenit atunci unei alte surori, Vanessa.

A urmat cursuri de germană, greacă și latină la ''King's College'' din Londra. În cei patru ani pe care i-a petrecut aici, a intrat în contact cu reprezentantele feminismului.

În 1904, Virginia își pierde și tatăl și suferă o nouă cădere nervoasă, necesitând, din nou, spitalizare. Cam în aceeași perioadă, sora ei, Vanessa, împreună cu fratele Adrian au vândut casa din Hyde Park Gate, cumpărând o alta în Gordon Square, casele de aici devenind, ulterior, locul de naștere al grupului ''Bloomsbury''.

Din 1905, Virginia Woolf a început să scrie, timp de câțiva ani, recenzii pentru suplimentul literar al publicației ''Times'', un an mai târziu, avea să sufere o nouă pierdere grea. După o călătorie în Grecia, fratele său, Thoby, a murit. Înainte de a muri, Thoby inițiase așa-numitele ''serate de joi de la Bloomsbury'', la care se reuneau prietenii care împărtășeau aceleași pasiuni artistice, întâlniri care au fost continuate, apoi, de către Vanessa și, ulterior, de Virginia și de fratele lor, Adrian.

Aici, Virginia i-a cunoscut pe membrii grupului Bloomsbury, printre care și pe scriitorul Leonard Woolf, cu care s-a căsătorit, în 1912, și care avea să-i fie alături întreaga viață. Vanessa se căsătorise și ea, cu câțiva ani înainte, cu un reprezentant al aceluiași cerc literar, Clive Bell.

Virginia Woolf a înființat, alături de soțul său, o editură, Hogarth Press, potrivit britannica.com. Cei doi soți au continuat să-și imprime singuri lucrările până în 1932. Încă din anul 1908, Virginia Woolf începuse să lucreze la primul său roman, denumit inițial ''Melymbrosia''. L-a definitivat în 1913, dar nu l-a putut publica până în 1915, când a apărut sub titlul ''The Voyage Out''.

Imediat după publicarea primului roman, a început să lucreze la ''Night and Day'', publicat în 1919. Primele ei opere erau convenționale, folosind metodele tradiționale, dar, începând cu ''Jacob's Room'' (1922), ''Mrs Dalloway'' (1925), ''To the Lighthouse'' (1927) și ''The Waves'' (1931), autoarea devine din ce în ce mai inovativă, ultimele trei fiind și romanele care au consacrat-o printre scriitorii de primă mărime ai modernismului. Romanul ''Mrs Dalloway'' a fost și ecranizat, dar a reprezentat și subiectul romanului (scris de Michael Cunningham) și al filmului ''The Hours'' (2002).

Virginia Woolf a abordat, în scrierile sale, problematica timpului și a memoriei, nu a pus accentul pe intrigă, ci a dezvoltat tehnica fluxului de conștiință, dobândită prin impresii subiective diferite, aparținând unor persoane diferite, în faze temporale diferite.

Tema recurentă a romanelor sale, ''dinamismul clipei'', se regăsește și în ''Mrs Dalloway'', unde viața personajelor se desfășoară pe parcursul unei singure zile, dar și în ''Orlando'' (1928), unde un singur personaj traversează mai multe secole. Proza autoarei este simbolică, plină de imagini vizuale. Totodată, Virginia Woolf a influențat reconsiderarea rolului femeii - scriitor în viața artistică. În 1929, i-a apărut volumul de eseuri cu tematică feministă, ''A Room of One's Own'', iar în 1937, a publicat romanul ''The Years''.

Virginia Woolf era invitată să țină discursuri la colegii și universități, devenind, în anii '20, un intelectual respectat și o scriitoare apreciată. Stilul său era, de asemenea, remarcat în domeniul criticii literare și al eseisticii. Cu tot acest succes de care se bucura, Woolf continua, însă, să traverseze lungi perioade de depresie. Un factor suplimentar de tensiune îl reprezenta pericolul în care se afla soțul său, Leonard, care, fiind evreu, risca în orice clipă să fie ridicat de naziști.

Pe 28 martie 1941, după finalizarea romanului ''Between the Acts'', Virginia Woolf a plecat de acasă, și-a umplut buzunarele cu pietre și a sărit în apele râului Ouse, potrivit britannica.com.

Popularitatea sa a cunoscut o vizibilă estompare după cel de-Al Doilea Război Mondial, dar numele Virginiei Woolf a revenit în rândul marilor romancieri, odată cu mișcarea feministă din anii '70. Rămâne una dintre personalitățile de marcă ale literaturii universale, stilul său inovator inspirând generații întregi de scriitori. 

Sursa:Agerpres