Regina Elisabeta a II-a (Elizabeth Alexandra Mary de Windsor) s-a născut la 21 aprilie 1926, la Londra, ca fiică a prințului Albert, duce de York, viitorul rege George al VI-lea și a Elisabetei Bowes-Lion, ducesă de York. Regina Elisabeta a II-a este șeful Casei de Windsor, Casa Regală a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Cursul vieții prințesei Elisabeta avea să se schimbe în 1936, odată cu moartea suveranului George al V-lea, bunicul său de care era foarte apropiată. În decembrie 1936, după abdicarea lui Eduard al VIII-lea, fratele său, ducele Albert de York a fost proclamat rege, sub numele de George al VI-lea. După ce tatăl său a urcat pe tron, prințesa Elisabeta a devenit moștenitoare a tronului, având titlul de Alteța Sa Regală Prințesa Elisabeta.

La 6 februarie 1952, regele George al VI-lea a murit în somn, la reședința de la Sandringham, el suferind de cancer la plămâni. Prințesa moștenitoare Elisabeta, care avea doar 25 de ani a fost imediat proclamată suverană a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, sub numele de Elisabeta a II-a. Anunțul morții tatălui său a venit în momentul în care se afla în vizită oficială în Etiopia, într-un tur al Commonwealth împreună cu soțul său Philip, ducele de Edinburgh. S-a întors imediat în țară, statutul său fiind recunoscut oficial, la 8 februarie, în cadrul Consiliului de Ascensiune întrunit la Palatul St. James din Londra. Cu acest prilej, heralzii regali din Anglia și Scoția au proclamat în mod public regina în scurte ceremonii ținute la Londra, Windsor și Edinburgh, potrivit www.wired.com.

După 15 luni, în care importantul eveniment a fost pus la punct până în cel mai mic detaliu, la 2 iunie 1953 s-a desfășurat la Westminster Abbey ceremonia de încoronare a reginei Elisabeta a II-a.

Ceremonia de încoronare a avut loc în fața a peste 7.000 de invitați, inclusiv prim-miniștri și șefi de state din Commonwealth, și a milioane de oameni care au ascultat la radio sau au privit la televizor pentru prima dată o transmisiune făcută în direct a unui astfel de eveniment, notează www.cbc.ca și www.wired.com. Însă, în era de dinaintea comunicațiilor prin satelit sau a înregistrărilor, alte milioane de spectatori din America de Nord au avut de așteptat câteva ore până au reușit să vadă ceremonia. Prima ceremonie care a fost transmisă în direct la radio a fost cea a regelui George al VI-lea în 1937.

Primul ministru, Sir Winston Churchill, dar și alți oameni politici, s-au numărat printre cei care s-au opus transmiterii în direct la televizor a ceremoniei din interiorul Catedralei, văzând acest fapt ca pe o intruziune a tehnologiei într-un moment sacru, ceremonia de încoronare fiind bogată în semnificații religioase și asociații istorice vechi de sute de ani. Ultimul cuvânt l-a avut tânăra regină, care a decis transmisiunea în direct a întregului eveniment. Singurul moment care nu a fost televizat a fost acela al ungerii sfinte cu mir, potrivit http://royalcentral.co.uk/.

Designerul britanic Norman Hartnell a fost însărcinat cu realizarea rochiei de ceremonie. Aceasta nu a fost văzută de nimeni până ziua încoronării, un polițist păzind zi și noapte camera unde era realizată. Școala Regală de Brodat (Royal School of Needlework) a decis ca tot personalul, inclusiv elevii să ajute la brodarea rochiei. Norman Hartnell a gândit rochia ca pe o imagine a speranței pentru Regat după o serie de ani dificili. Astfel, au fost cusute pe rochie simbolurile florale ale țărilor din Regatul Unit și ale celorlalte state din cadrul Commonwealth, între care: trandafirul englez Tudor, ciulinul scoțian, prazul galez, trifoiul irlandez, frunza arțarului canadian, feriga de argint din Noua Zeelandă, florile de lotus pentru India și Ceylon, grâul, bumbacul și iuta pentru Pakistan, notează sursa amintită.

Elisabeta a II-a a depus jurământul de credință, fiindu-i înmânate simbolurile autorității - globul, sceptrul și inelul regal cu safire și rubine. Cel mai important moment a fost acela în care Arhiepiscopul de Canterbury a așezat coroana masivă din aur a Sfântului Edward, ce cântărește peste două kilograme și este împodobită cu 440 de pietre prețioase și semiprețioase, pe capul Elisabetei, finalizând astfel încoronarea noii regine a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, potrivit http://news.bbc.co.uk/.

Arhiepiscopul de Canterbury a prezentat-o ca fiind ''Regina domniilor voastre fără echivoc'', prin drept ereditar. Invitații, la rândul lor, s-au ridicat și au strigat ''God Save the Queen!'', momentul fiind marcat de trâmbițele care au răsunat și de salvele de tun care au fost trase, potrivit www.cbc.ca.

În transmisiunile radio și TV s-au făcut auzite cuvintele Reginei: ''De-a lungul întregii mele vieți și cu toată inima mea mă voi strădui să fiu vrednică de încrederea voastră''.

În ziua ceremoniei, un număr estimat la aproape trei milioane de oameni s-au aflat pe străzile Londrei pentru a fi părtași la o nouă etapă a monarhiei britanice, potrivit http://news.bbc.co.uk. Mulțimea era așezată de o parte și de alta a traseului ce pornea de la Palatul Buckingham și se încheia la Westminster Abbey. Regina Elisabeta a II-a și prințul consort Filip au făcut acest traseu în trăsura regală aurită, care a fost folosită pentru prima dată în 1761 la încoronarea lui George al III-lea și căsătoria acestuia cu prințesa Charlotte de Mecklenburg-Strelitz, potrivit www.royalcollection.org.uk.

Regina Elisabeta a II-a este guvernatorul suprem al Bisericii Anglicane, conducătorul suprem al forțelor armate, fiind și sursa onorurilor, conferind medalii și ordine.

În 1977, a avut loc Jubileul de Argint, respectiv 25 de ani de la ascensiunea sa pe tron, în 2002 a fost aniversat Jubileul de Aur și în 2012, Jubileul de Diamant, marcând 60 de ani de domnie. Regina Elisabeta a II-a este cel mai longeviv monarh în viață din lume, iar în istoria Regatului Unit are cea mai lungă domnie, depășind-o pe regina Victoria (1837-1901) la 9 septembrie 2015. La 6 februarie 2017, regina Elisabeta a II-a a sărbătorit Jubileul de Safir, în această zi împlinindu-se 65 de ani de la urcarea sa pe tron.

În 2018, regina Elisabeta a II-a a aniversat împlinirea a 66 de ani de la urcarea sa pe tronul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în cadrul unei ceremonii private desfășurată pe domeniul său de la Sandringham. Aniversarea a fost salutată cu 41 de salve de tun de către Trupele regale de artilerie călare în Green Park din Londra și cu 62 de salve de tun de Honourable Artillery Company la Turnul Londrei.

În cei 66 de ani de domnie, Regina a promulgat mai mult de 3.500 de Acte ale Parlamentului, a conferit peste 400.000 de distincții și premii și a acordat personal peste 610 de decorații și titluri.

Regina Elisabeta a II-a a întreprins 261 de vizite oficiale în străinătate, incluzând 96 de vizite de stat în 116 țări diferite. Primul turneu în Commonwealth întreprins în calitate de regină a început la 24 noiembrie 1953 și a inclus vizite în Canada, Insulele Bermude, Jamaica, Panama, Fiji, Tonga, Noua Zeelandă, Australia, Insulele Cocos, Ceylon, Aden, Uganda, Libia, Malta și Gibraltar. În mai 2011, Regina a efectuat o vizită istorică în Republica Irlanda, fiind prima vizită a unui monarh britanic de la obținerea independenței Irlandei (regele George al V-a a vizitat Irlanda în 1911).

Regina a avut sub patronajul său peste 600 organizații caritabile sau cu scop educativ și social. Dintre acestea, peste 400 de organizații le-a patronat încă din 1952. În ultimii ani, regina și-a limitat programul de vizite peste hotare, însă își îndeplinește îndatoririle oficiale pe teritoriul Regatului Unit. În decembrie 2016, aceasta a declarat că își va reduce implicarea în activitățile organizațiilor și instituțiilor de caritate, academice și sportive pasând responsabilitatea altor membrii ai familiei regale.

La 21 aprilie 2018, regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a împlinit 92 de ani. 

Sursa: Agerpres