DOCUMENTAR: 500 de ani de la redactarea primului text în limba română - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

  • 29 Iunie 2021 09:47
DOCUMENTAR: 500 de ani de la redactarea primului text în limba română - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

În anul 1521, la Câmpulung-Muscel, vechea capitală a Țării Românești, a fost redactat primul document scris, compact și unitar, din câte sunt cunoscute până astăzi în limba română: "Scrisoarea lui Neacșu ot Dlăgopole (Câmpulung Muscel)". Scrisoarea conține un secret de mare importanță, avertizându-l pe Johannes Benkner, judele Brașovului, despre o invazie a turcilor asupra Ardealului și Țării Românești ce tocmai se pregătea la sudul Dunării, nota Ion Rotaru în lucrarea "Literatura română veche", apărută la București, în 1981, scrie AGERPRES.

"Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung" este cel mai vechi document cunoscut, scris în limba română cu caractere chirilice, datând cel mai probabil din 29-30 iunie 1521. Documentul a fost găsit de arhivarul Friedrich Wilhelm Stenner, în 1894, în arhivele orașului Brașov, fiind ulterior redescoperit și valorificat de marele istoric Nicolae Iorga.

"Acest text marchează trecerea de la limba slavonă, considerată sacră și folosită anterior în redactarea documentelor cu caracter oficial sau bisericesc, la limba vernaculară, cea română. Scrisoarea lui Neacșu are un caracter informal, oral, incluzând numeroase elemente de sorginte slavonă. Introducerea și încheierea constau în formulări slavone specifice vremii, existând și sintagme precum 'I pak' la începutul propozițiilor, însemnând 'și iarăși/din nou', evidențiind caracterul compozit al limbii folosite în epocă, nefiind riguros structurată gramatical și deosebindu-se considerabil de româna modernă", notează site-ul www.descopera.ro.

Textul integral al scrisorii:

"Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I bogom darovanomu jupan Hanăș Bengner ot Brașov mnogo zdravie ot Nécșu ot Dlăgopole. (= Preaînțeleptului și cinstitului, și de Dumnezeu dăruitului jupân Hanăș Bengner din Brașov multă sănătate din partea lui Neacșu din Câmpulung, n. n.).

I pak (=și iarăși) dau știre domnie tale za (=despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul au eșit den Sofiia, și aimintrea nu e, și se-au dus în sus pre Dunăre.

I pak să știi domniia ta că au venit un om de la Nicopole de miie me-au spus că au văzut cu ochii lor că au trecut ciale corăbii ce știi și domniia ta pre Dunăre în sus.

I pak să știi că bagă den toate orașele câte 50 de omin să fie de ajutor în corăbii.

I pak să știi cumu se-au prins nește meșter(i) den Țarigrad cum vor treace ceale corăbii la locul cela strimtul ce știi și domniia ta.

I pak spui domniie tale de lucrul lui Mahamet beg, cum am auzit de boiari ce sunt megiiaș(i) și de generemiiu Negre, cum i-au dat împăratul sloboziie lui Mahamet beg, pe io-i va fi voia, pren Țeara Rumânească, iară el să treacă.

I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab de acel lotru de Mahamet beg, mai vârtos de domniile voastre.

I pak spui domniietale ca mai marele miu, de ce am înțeles și eu. Eu spui domniietale iară domniiata ești înțelept și aceste cuvinte să ții domniiata la tine, să nu știe umin mulți, și domniile vostre să vă păziți cum știți mai bine.

I bog te veselit. Amin."(=Și Dumnezeu să te bucure. Amin) - (Apud Hurmuzachi - "Iorga. Documente", XI).

Expeditorul scrisorii este Neacșu Lupu din Câmpulung, iar destinatarul era Johannes (Hans) Benkner, judele cetății Brașovului. Scrisoarea este un avertisment, referindu-se la mișcările de trupe ale otomanilor de la Sud de Dunăre și la apropierea lui Mohammed-Beg (unul dintre apropiații lui Soliman al II-lea Magnificul) de Țara Românească. Neacșu îl avertizează pe Johannes Benkner, judele (primarul) Brașovului, de faptul că turcii pregătesc o armată redutabilă cu care ar putea invada Țara Românească și Transilvania, intențiile acestora nefiindu-i clare pe deplin, însă putând avea repercusiuni asupra "orânduielilor" politico-administrative din regiune, afectând și schimburile comerciale dintre munteni și transilvăneni, arată Ion Rotaru în lucrarea "Literatura română veche".

Neacșu Lupu era un boier și negustor înstărit ce făcea negoț cu mărfuri turcești și avea numeroși colaboratori de ambele părți ale Dunării, implicați în comerț și informați referitor la activitatea autorităților otomane. Scrisoarea prevestea o perioadă dificilă pentru Țările Române, prezența otomană devenind din ce în ce mai apăsătoare, iar ambițiile Înaltei Porți, ce viza chiar cucerirea Vienei, se vor răsfrânge asupra domnitorilor români, nevoiți să plătească un tribut din ce în ce mai consistent, menționează site-ul www.descopera.ro. 

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
13,85
Cer senin
Umiditate:64 %
Vint:2,57 m/s
Thu
17
Fri
17
Sat
16
Sun
16
Mon
13
Arhivă Radio Chișinău