Interesată de la o vârstă destul de mică de politică și scris, Ayn Rand urmărește evenimentele petrecute în Rusia anului 1917, susținând guvernul provizoriu al lui Kerensky, potrivit http://www.thefamouspeople.com/. Privește cu neîncredere însă evenimentele din octombrie 1917, aversiunea față de bolșevici și față de ideologia comunistă având să îi definească întreaga carieră ulterioară, scrie AGERPRES.

Afacerea privată a tatălui său, o farmacie, este confiscată de noua putere politică, familia mutându-se în Crimeea. Aici, Ayn Rand își încheie studiile medii. În 1921, începe să studieze istoria la Universitatea din Petrograd, absolvind în 1924, după ce fusese la un pas de a fi exmatriculată sub acuzația de apartenență la fosta burghezie. Începe să studieze scenaristică, devorând, în paralel, lucrări ale unor autori precum Aristotel, Platon, Victor Hugo sau Walter Scott.

Aprofundează studiul istoriei SUA, atașându-se de valorile americane, în special față de respectul pentru libertatea individuală.

Pleacă din țara natală la 17 ianuarie 1926 și, după scurte opriri în diverse orașe europene, traversează oceanul și se stabilește la New York.

Încearcă să scrie scenarii pentru industria de film de la Hollywood, precum cel intitulat ''Red Pawn'' sau ''The Night of January 16th'', bucurându-se de un succes moderat.

Devine cetățean american în martie 1931. În același an, începe lucrul la prima nuvelă, ''We the Living'', cu tentă auto-biografică. Reușește să o publice cinci ani mai târziu, fără să vândă prea multe exemplare.

Ayn Rand avea să cunoască celebritatea de abia în mai 1943, când a publicat una din cele două capodopere ale sale, ''The Fountainhead''. Cartea devine imediat un best-seller, spre bucuria inclusiv a editurii Bobbs-Merrill, singura din 12 care a fost de acord să o publice. Lucrarea este o pledoarie înflăcărată pentru individualism, libertatea personală, creativitate, atacând fără menajamente colectivismul și conformismul. În 1949, avea să fie turnat și filmul omonim, cu Gary Cooper în rolul principal.

Consacrarea sa definitivă în literatura americană și chiar mondială s-a petrecut în 1957, când a publicat cartea ''Atlas Shrugged''. Romantismul, misterul, chiar elementele de SF s-au împletit cu concepția filosofică a autoarei, născând o combinație pe cât de originală, pe atât de reușită și cu succes la public.

Totuși, filosofia lui Ayn Rand, denumită ''obiectivism'', avea să fie cristalizată de abia în anii '60-'70.

Dintre romanele sale mai, amintim: ''For the New Intellectual'' (1961); ''The Virtue of Selfishness'' (1964); ''Introduction to Objectivist Epistemology'' (1967); ''The Romantic Manifesto'' (1969); ''Philosophy: Who Needs It'' (1982). De asemenea, o serie de lucrări au fost editate postum: ''Letters of Ayn Rand'' (1995); ''Journals of Ayn Rand'' (1997); ''Ayn Rand's Marginalia: Her Critical Comments on the Writings of over Twenty Authors'' (1998); ''The Ayn Rand Column: Written for the Los Angeles Times'' (1998); ''Russian Writings on Hollywood'' (1999); ''The Art of Fiction'' (2000); ''The Art of Nonfiction'' (2001).

Adeptă convinsă a sistemului capitalist și a economiei de piață, Ayn Rand a susținut o filosofie pe care nu s-a sfiit să o numească a egoismului sau a propriului interes rațional. Valorile promovate de ea au fost rațiunea, pe care a contrastat-o cu credința oarbă sau misticismul; respectul de sine, ce trebuie câștigat prin perseverență și rezultate reale; fericirea proprie ca prioritate, fără ca asta să însemne încălcarea aceluiași drept la fericire al celorlalți; piața liberă, despre care a avut o perspectivă apropiată cu cea a libertarianismului sau a capitalismului laissez-faire.

În 1963, a primit un doctorat de onoarea din partea Colegiului Lewis & Clark. Este inclusă în sala faimei Premiilor Prometheus.

Ayn Rand a fost căsătorită cu actorul Frank O'Connor începând cu anul 1929, rămânând împreună până la moartea acestuia, în 1979.

Scriitoarea a murit trei ani mai târziu, la 6 martie 1982, după ce reușise să se lupte cu cancerul pulmonar timp de peste zece ani.