Potrivit sursei citate, modificările recente vin împotriva directivei europene pentru prezentarea și vânzarea produselor din tutun și celor conexe.

Așadar, Sârbu a propus creșterea cantității de nicotină care se conține în lichidul din țigaretele electronice și din flacoanele de reumplere de la maxim 20 mg pentru 1 ml la 72 mg, deci aproape de trei ori mai mult. Aceste amendamente pun în pericol sănătatea publică, în special a tinerilor, prin promovarea pe piață a produselor din tutun cu un conținut foarte mare de nicotină, explică Ghenadie Țurcanu, coordonator de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) și membru al grupului de lucru pentru elaborarea Legii antitutun din 2015, pentru care Republica Moldova a obținut aprecierea din partea OMS.

„Acest amendament contravine Directivei UE nr.40/2014 care stabilește că statele membre se asigură că: (a) lichidele care conțin nicotină nu sunt introduse pe piață decât în flacoane de reumplere dedicate, cu un volum maxim de 10 ml, în țigarete electronice de unică folosință sau în cartușe de unică folosință, precum și că volumul maxim al cartușelor și al rezervoarelor nu depășește 2 ml; (b) lichidul care conțin nicotină nu conține nicotină peste nivelul de 20 mg/ml”, explică Ghenadie Țurcanu, precizând că de această Directivă s-a ținut cont la elaborarea legii în 2015. Or, Republica Moldova a încheiat un Acord de Asociere cu UE prin care s-a angajat să aplice cerințele în materie legislativă a Uniunii Europene. 

Același deputat a mai propus modificări la art.25 alin.(5), prin care a exclus dispozitivele și accesoriile de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora din lista produselor care erau interzise pentru expunere viziblă. În rezultat, deputatul s-a asigurat ca industria să poată să promoveze aceste produse prin expunerea lor la vitrinele magazinelor, ceea ce va promova fumatul, inclusiv printre copii. O altă propunere a vizat ambalajele. 

Toate aceste propuneri au fost acceptate de unii membri ai Comisiei economie, buget și finanțe, iar proiectul votat, inclusiv de membrii Comisiei sănătate, protecție socială și familie, ce vine în contradicție cu rolul legislatorului de a promova legi care să vină în susținerea sănătății publice. Printre aceștia se numără Vladimir Odnostalko, care și este vicepreședinte al Comisiei, dar și ex-ministra Sănătății, Ruxanda Glavan. Or, tocmai ea a fost ministru în 2015 când Legea antitutun – una dintre cele mai apreciate legi de organismele internaționale – a fost adoptată. Ulterior, legea a fost de multe ori amendată de către deputați care au reprezentat interesele industriei tutunului.