Situația este mai bună în bibliotecile naționale din țară, unde 37% dintre angajați au studii superioare în domeniu, a precizat Ludmila Corghenci, șefă a Centrului Formare Continuă în Biblioteconomie și Științe ale Informării din cadrul Bibliotecii Naționale. La polul opus se află bibliotecile publice din teritoriu, instituții în care numai 21% dintre salariați au studii superioare în biblioteconomie. În bibliotecile din învățământ acest indicator este de 24%, iar în cele specializate – de 88%.

Ecaterina Dmitric, șefă de secție la Biblioteca Națională, a menționat că tot mai puțini tineri aleg profesia de bibliotecar pentru că o consideră „conservatoare, învechită, depășită”. „Eu rămân a fi optimistă și cred că situația poate fi schimbată dacă vom modifica paradigma de poziționare pe platforma tehnologiilor moderne. Anume personalul din bibliotecă este cel care va organiza servicii de informare, în baza resurselor electronice, va putea lucra cu diferite tipuri de baze de date, cu biblioteci electronice, va partaja informația la nivel european și mondial”, a evidențiat Elena Dmitric.

„Chiar dacă am avut experiență și în alte domenii, am rămas devotată profesiei de bibliotecar. Experiența în alte domenii a crescut potențialul meu”, a remarcat Elena Pintilei, directoare a Bibliotecii Naționale și președinte al Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova.

Forumul Cercetătorilor din cadrul Sistemului National de Biblioteci, ediția a V-a, a fost organizat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Biblioteca Națională, în parteneriat cu Asociația Bibliotecarilor. Evenimentul a avut loc  pe 23 decembrie, în regim online, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la fondarea învățământului biblioteconomic din Republica Moldova.

La 1 ianuarie 2019, în Republica Moldova activau 4098 de biblioteci.