După discursurile de deschidere, părțile au avut un schimb de replici privind natura negocierilor, Chișinăul insistând că este vorba despre discuții de lucru, nu diplomatice. Cele diplomatice se stabilesc între două state, în timp ce regiunea de pe malul stâng al Nistrului și cea de pe malul drept, constituie același stat, a subliniat Chiveri.

În acest context, pentru a depăși blocajul și diferențele de viziune, Chișinăul a propus semnarea unei declarații scurte privind reluarea negocierilor.

Documentul urma să confirme angajamentul pentru o soluție politică bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, însă inițiativa a fost respinsă de Tiraspol.

„Chișinăul promovează procesul de reintegrare a țării în baza suveranității și integrității teritoriale, Tiraspolul continuă să promoveze status quo-ul, anume din aceste motive pentru a depăși această problemă am propus semnarea unei declarații scurte din numele reprezentanților politici prin care s-ar confirma reluarea procesului de negocieri pentru soluționarea politică a conflictului ”, a spus Valeriu Chiveri.

„Nu vor mai fi semnate documente care încep cu „Republica Moldova și Transnistria au convenit”. Putem înțelege că Chișinăul refuză în mod deliberat să încheie acorduri cu Transnistria? Iar dacă nu sunt incluse înțelegeri scrise, atunci ce reprezintă, în opinia dumneavoastră, negocierile în general? Dacă nu există mandat pentru a lua decizii asupra unor chestiuni, atunci nu mai avem un dialog, ci doar un simplu schimb de opinii și poziții.”, a transmis Vitalii Ignatiev.

Divergențe au apărut și pe tema formatului de negocieri 5+2. Tiraspolul susține că acesta există în continuare, în timp ce Chișinăul îl consideră nefuncțional. Acest format includea altădată Chișinăul și Tiraspolul ca părți ale conflictului; Rusia, OSCE și Ucraina ca mediatori; și Uniunea Europeană și Statele Unite ca observatori. După declanșarea războiului din Ucraina, acest format pare să fi intrat în impas. Ucraina a anunțat, în decembrie 2023, că nu va mai participa la negocierile 5+2 din cauza implicării Moscovei.

Pe de altă parte, Valeriu Chiveri, a subliniat necesitatea continuării dialogului. El a menționat că întâlnirile trebuie să rămână o platformă pentru discutarea problemelor dintre cele două maluri ale Nistrului. El a atras atenția că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv libera circulație și accesul presei, rămân prioritare, dar fără progrese semnificative de la ultima reuniune. Oficialul a reiterat și propunerile Chișinăului privind dezvoltarea regiunii, inclusiv crearea unui fond de convergență și proiecte de infrastructură, subliniind că integrarea europeană poate contribui la stabilitate și dezvoltare.

Rusia pledează pentru reluarea „rapidă și necondiționată” a negocierilor în formatul 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean, considerat de Moscova drept singurul mecanism eficient și recunoscut internațional, a declarat și viceministrul rus de externe, Mihail Galuzin, într-un interviu acordat publicației Izvestia.

Oficialul rus a afirmat că formatul este inactiv din 2019, atribuind acest lucru poziției autorităților din Republica Moldova și, ulterior, Ucrainei. El a criticat discuțiile recente în format 1+1 dintre Chișinău și Tiraspol, spunând că acestea nu sunt suficiente pentru a găsi soluții.

Negocierile în format 5+2 nu au mai avut loc în mod regulat în ultimii ani. Ultima reuniune s-a desfășurat în 2019, la Bratislava, fără rezultate concrete.

Între timp, Ucraina a anunțat în 2023 că nu va mai participa la acest mecanism, din cauza implicării Rusiei în conflict. Autoritățile de la Chișinău au declarat, la rândul lor, că formatul nu mai este funcțional, în timp ce Moscova și Tiraspolul continuă să insiste asupra reluării acestuia.