'Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc la numai câteva săptămâni mai târziu (după acel summit n.r.), în mai 2019. Europenii vor avea atunci întâlnire cu democrația. Ei trebuie să meargă la urne înțelegând clar cum se va dezvolta Uniunea Europeană în anii următori. Din acest motiv îi propun președintelui (Consiliului European) Tusk și României, țara care va deține președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, să se organizeze un summit special în România pe 30 martie 2019. Dorința mea este ca acest summit să se desfășoare în frumosul oraș vechi Sibiu, sau Hermannstadt, după numele pe care îl cunosc eu. Acesta ar trebui să fie momentul în care ne strângem împreună pentru a lua deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică și democratică', a afirmat Juncker în discursul rostit în plenul PE.

Până atunci, în ce privește dezbaterea privind viitorul UE, Juncker a susținut că 'în lunile următoare trebuie să implicăm parlamentele naționale și societatea civilă la nivel național, local și regional'.

'În ultimii trei ani, membrii Comisiei au vizitat parlamentele naționale de peste 650 de ori. Ei au participat de asemenea la dezbateri în peste 300 de dialoguri cetățenești interactive desfășurate în peste 80 de localități și orașe din 27 de state membre. Dar putem face mai mult. Din acest motiv sprijin ideea președintelui Macron de a organiza în 2018 convenții democratice în toată Europa', a spus Juncker.

'Pe măsură ce dezbaterea capătă ritm, voi acorda personal o atenție specială Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României în anul 2018. Acesta este anul când ele vor sărbători a 100-a aniversare. Cei care doresc să modeleze viitorul continentului nostru trebuie să înțeleagă bine și să onoreze istoria noastră comună. Ea include și aceste patru țări. Europa nu ar fi completă fără ele', a punctat Juncker.

El a enunțat în discurs securitatea, politica și migrația printre prioritățile pe care le va urmări în perioada rămasă până la alegerile europene din anul 2019, atunci când se va încheia și mandatul său la conducerea executivului comunitar.

Extinderea zonei euro și a spațiului de liberă circulație Schengen au fost de asemenea menționate ca piorități. 'Dacă dorim o consolidare a frontierelor noastre externe, atunci trebuie să deschidem imediat spațiul de liberă circulație Schengen către Bulgaria și România. Trebuie de asemenea să primim Croația ca membru în Schengen odată ce îndeplinește criteriile', a indicat șeful executivului comunitar.

Juncker a remarcat în discursul său și problema vaccinurilor anti-rujeolă din România.'Într-o Uniune cu membri egali, nu pot exista cetățeni de categoria a doua. Este inacceptabil ca în anul 2017 să moară copii de boli ce ar fi trebuit eradicate de mult timp în Europa. Copiii din România și Italia trebuie să aibă acces egal la vaccinurile anti-rujeolă, la fel ca și toți ceilalți copii în Europa. Fără 'dacă' si 'dar'. Din acest motiv lucrăm cu toate statele membre pentru a sprijini eforturile naționale de vaccinare. Decese evitabile nu trebuie să exite în Europa', a indicat președintele CE.

Cât despre euro, el a criticat statele membre care nu doresc să adopte această monedă. În viziunea sa, moneda comună este fundamentul UE, nu ceva opțional. De asemenea, Juncker vede în adoptarea mondei euro o măsură de descurajare a altor state care ar putea eventual să urmeze modelul Brexitului.

Astfel, Juncker și-a schimbat discursul pe care l-a promovat cu câteva luni în urmă, când a pledat pentru o Europă cu mai multe viteze, abordarea sa expusă în intervenția de miercuri mergând mai degrabă către o Europă în care zona euro și spațiul Schengen cuprind toți membri rămași în UE după ieșirea Marii Britanii.