„Nu există mari impedimente în realizarea acestor proiecte. Este foarte important ca echipele de management în cadrul instituțiilor medicale să fie informate și să insiste să scrie aceste proiecte. Este foarte important ca orice instituție medicală să aibă desemnate persoane care să fie responsabile de lansarea, scrierea și managementul acestor proiecte transfrontaliere. Evident că există, poate, unele impedimente în sensul că toată documentația pentru proiectele transfrontaliere, odată ce ele sunt finanțate și de resurse de la Comisia Europeană, ele trebuie să fie scrise în limba engleză”, a declarat Mihai Ciocanu.

Directorul Institutului de Medicină Urgentă spune că România, dar și autoritățile competente de la Chișinău sunt deschise acestor colaborări și oferă suport necondiționat.

„Noi avem o bună conlucrare cu colegii noștri, atât de la unitatea de management, atât și de la unitatea de supraveghere a proiectelor transfrontaliere. Sunt foarte atașați de noi. De fiecare dată ne sprijină inițiativele noastre. În primele proiecte pe care le-am derulat împreună am avut parte și de instruire în domeniul de management al proiectelor transfrontaliere, de contabilitate, de audit. Cel mai important lucru este faptul că, încadrându-ne în aceste proiecte transfrontaliere, europene, noi putem să fim în pas cu tendințele globale de dezvoltare a diverselor specialități, profesii medicale. Evident că noi suntem axați mai mult pe medicina de urgență, acordarea primului ajutor medical în caz de urgențe medico-chirurgicale și pe intervenții chirurgicale pe diverse profiluri. În aceste domenii, evident că aceste proiecte ne permit nouă să stabilim această colaborare cu diverse instituții medicale”, a spus Mihai Ciocanu.

Mihai Ciocanu susține că un următor obiectiv în cadrul proiectelor transfrontaliere ar fi construirea unei platforme de aterizare a helicopterelor, întrucât uneori orice minut este important pentru a salva viața unui om. Mai cu seamă atunci când este vorba de un accident vascular, în acest sens, actualmente, obiectivul este de a construi o astfel de platformă. „Am vrea să construim, să extindem proiectul SMURD 2 în proiectul SMURD 3 și să construim această platformă de aterizare a helicopterelor nemijlocit pe teritoriul institutului”, a menționat Mihai Ciocanu.

Întrebat fiind dacă toate aceste proiecte ar fi putut fi realizate fără suportul României, Mihai Ciocanu a declarat ca acest lucru nu ar fi fost posibil. „Odată fiind încadrați în proiectele transfrontaliere, guvernul și mai cu seamă Ministerul Sănătății își asumă și el niște responsabilități de cofinanțare. De asemenea, motivarea este un factor foarte important atunci când apare această ocazie, evident că se constituie o echipă care începe să lucreze, iar în situații fără aceste oportunități, noi suntem mai amorfi, mai puțin motivați pentru a face ceva. Spre exemplu, noi acum suntem în elaborarea a trei proiecte transfrontaliere care sunt în diverse domenii, inclusiv în domeniul de dezvoltare a resurselor umane, în domeniul SMURD 3 pentru heleport și ne dorim un proiect de infrastructură care ar ține de reabilitarea totală a blocului unde noi pregătim alimentația pacienților”, a declarat Mihai Ciocanu.

Dezbaterea publică cu genericul „Colaborarea moldo-română în domeniul sănătății, oportunități deschise” este organizată în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României.