Ziua Mondială a Alimentației din acest an ne reamintește un adevăr fundamental: dreptul tuturor oamenilor la o alimentație adecvată pentru o viață mai bună și un viitor mai bun.

Însă cum transformăm acest drept într-o realitate concretă pentru fiecare persoană? Și de ce este atât de important să ne gândim nu doar la a avea alimente suficiente, ci și la diversitatea lor? De aceea vorbesc despre „hrană” la plural, subliniind necesitatea pentru diversitate, precum și disponibilitatea alimentelor și accesibilitatea lor pentru toți, inclusiv din punct de vedere financiar.

În prezent, la nivel global, producem mai mult decât necesarul de alimente care asigură aportul de calorii pentru întreaga populație. Cu toate acestea, aproximativ 730 de milioane de oameni suferă de foame din cauza dezastrelor provocate de om și a celor naturale, inclusiv conflicte, șocuri meteorologice recurente, inegalități și crize economice.

Miliarde de oameni nu au acces la o dietă sănătoasă

O altă realitate dură este că peste 2,8 miliarde de persoane din lume nu își permit alimentele necesare pentru o nutriție adecvată, ceea ce duce la diverse forme de malnutriție.

Simplu spus, aproape o treime din populația lumii nu primește nutrienții și micronutrienții de care are nevoie pentru a se dezvolta și, în unele cazuri, pentru a supraviețui. Calitatea vieții pentru aproximativ jumătate de persoane de pe glob are nevoie urgentă de îmbunătățire.

Avem nevoie de o mai mare diversitate de alimente nutritive și accesibile, disponibile pe câmpurile noastre, în plasele de pescuit, în piețe și pe mesele noastre, în beneficiul tuturor. Nu este vorba doar de necesitățile nutriționale ale populației, ci și de asigurarea faptului că sistemele noastre agroalimentare sunt eficiente, incluzive, rezistente și sustenabile, astfel încât să țină cont de culturile alimentare tradiționale asigurând o alimentație sănătoasă bazată pe date științifice și adaptată la preferințele personale.

Un alt aspect crucial pe termen lung este sănătatea și sustenabilitatea mediului pe care ne bazăm pentru a produce aceste alimente și care are nevoie de biodiversitate pentru a prospera.

Dreptul la o alimentație adecvată nu se traduce automat printr-o farfurie plină, dar reprezintă un cadru pentru aspirațiile noastre colective către o lume mai justă și mai echitabilă în care ne dorim să trăim. Acest drept implică obligații concrete pentru guverne și partenerii cheie și ar trebui să ne încurajeze pe fiecare dintre noi să contribuim la asigurarea lui.

Acesta este motivul pentru acțiune. Acum.

FAO în acțiune

În cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) depunem toate eforturile pentru ca acest drept să fie unul garantat, chiar și în fața unei serii de provocări. În zonele de conflict, accesul la alimente este perturbat, ducând la malnutriție și foamete. În zonele de conflict și în alte zone afectate de foamete, eforturile FAO cu toate instrumentele și canalele disponibile, se concentrează pe reconstrucția infrastructurii agricole pentru a asigura disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor pentru securitatea alimentară pe termen lung.

Pe lângă astfel de intervenții de urgență, programele cheie ale FAO, cum ar fi inițiativa Mână de la Mână (Hand in Hand), O țară un produs prioritar (One Country One Priority Product), Economia Albastră (Blue Economy) și Programele de Cooperare Tehnică (TCP), vizează, de asemenea, securitatea alimentară și nutriția pe termen mediu și lung într-o gamă largă de state.

În multe locuri, schimbările în alimentație și concentrarea pieței determinate de globalizare au dus la creșterea problemelor de sănătate, inclusiv la obezitate și diabet. Programele de alimentație școlară sprijinite de FAO joacă un rol important în abordarea acestor provocări, deoarece prin utilizarea alimentelor de la fermierii locali asigură copiilor mese nutritive.

În multe state din toate regiunile lumii, FAO colaborează cu guvernele locale și comunitățile de pescari pentru a extinde protecția socială și incluziunea economică a celor mai vulnerabili, ajutându-i să își diversifice producția, să construiască surse alternative de venit și să se conecteze la noi piețe.

Inflația, în special în perioadele de instabilitate economică, poate face alimentele inaccesibile. În unele state africane, de exemplu, inițiativele FAO includ transferuri de numerar către cele mai vulnerabile gospodării, asigurându-le astfel cu produse alimentare în timpul hiperinflației.

Criza climatică reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității alimentare globale. Modelele meteorologice neregulate și dezastrele naturale pot devasta culturile și animalele. De exemplu, în unele state din Asia, FAO a introdus tehnici agricole inteligente din punct de vedere climatic pentru a ajuta fermierii să se adapteze la condițiile climatice în schimbare, asigurând o producție alimentară constantă.

În plus, lucrând îndeaproape cu guvernele, FAO ajută la dezvoltarea cadrelor legale și a asistat la elaborarea politicilor naționale pentru asigurarea securității alimentare și a nutriției pentru toți.

Acțiunea colectivă: cheia schimbării

Dar nu doar guvernele sunt cele pe care le îndemnăm să se implice în asigurarea dreptului la o alimentație adecvată. Acțiunea colectivă poate genera schimbări substanțiale, prin implicarea și colaborarea la nivel global a tuturor sectoarelor și a tuturor partenerilor - guverne, sectorul privat, mediul academic, societatea civilă și nu în ultimul rând, cetățenii.

Tinerii au un rol esențial în modelarea unui viitor sigur din punct de vedere alimentar. Toate apelurile de la Summitul ONU al Viitorului sunt determinate de acțiunile lor.

Fermierii pot face diferența prin practicarea unei agriculturi durabile care sporește biodiversitatea și gestionează resursele naturale în mod responsabil. Întreprinderile pot face ca alimentele nutritive și diverse să fie disponibile la prețuri mai accesibile.

Mediul academic și societatea civilă pot monitoriza și ajuta guvernele prin colectarea de date, identificarea domeniilor care necesită îmbunătățiri, implementarea soluțiilor științifice și tehnologice și măsurarea progresului către atingerea obiectivelor.

Știința și inovația, inclusiv IT, biotehnologia, inteligența artificială și agricultura digitală, și altele, vor fi o forță decisivă pentru transformarea sistemelor agroalimentare.

În cele din urmă, noi toți, ca și consumatori, putem și ar trebui să ne jucăm rolul în reducerea „amprentei alimentare”, practicând stiluri de viață sănătoase, amplificându-ne vocea pentru a influența procesul decizional, reducând risipa alimentară și promovând diversitatea alimentară.

De Ziua Mondială a Alimentației, să ne reînnoim angajamentul de a construi sisteme agroalimentare mai eficiente, mai incluzive, mai rezistente și mai sustenabile, care să asigure dreptul tuturor la o alimentație variată și nutritivă.

Împreună, putem reveni pe drumul cel bun pentru a realiza Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă - angajamentul nostru colectiv de a acționa pentru oameni, planetă și prosperitate. Putem realiza acest lucru prin transformarea sistemelor agroalimentare globale pentru a asigura cele 4 direcții de îmbunătățire: o producție mai bună, o nutriție mai bună, un mediu mai bun și o viață mai bună - fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Acțiunile noastre determină viitorul nostru.