„Dimpotrivă, Borrell a încercat să justifice că pleacă la Moscova pentru a discuta subiecte legate de drepturile omului. Din păcate, ceea ce s-a întâmplat la Moscova pentru mulți comentatori, analiști europeni, a fost mai degrabă o modalitate reușită a Moscovei de a-și bate joc de Borrell, numind UE un partener nesigur și prezentând situații în care Borrell era prezentat într-o lumină nefavorabilă. Vizita de la Moscova a fost gândită ca o modalitate de a comunica sincer cu Moscova, pe subiecte ce țin de politica internă a acestei țări, dar s-a transformat într-o ofensivă a lui Serghei Lavrov, împotriva UE și a politicii externe a UE în vecinătatea comună. A fost un moment rușinos pentru Borrell, cel puțin așa s-a interpretat foarte mult în interiorul UE, în cadrul Parlamentului European, unde am văzut 70 de semnatari printre parlamentarii europeni, care au cerut abandonarea  postului  de către Josep Borrell. În comentariul pe care l-a publicat Borrell pe blogul său, la întoarcerea de la Moscova, pe 7 februarie, el deplângea modul în care a fost tratat în capitala Rusiei și s-a simțit cumva încolțit într-o conferință de presă, orchestrată foarte atent, în care el a fost expus mai multor lovituri sub centură. S-au exploatat atât slăbiciunile UE, cât și cele personale ale lui Borrell”, a estimat politologul.

Dionis Cenușă a relevat că se resimte o insuficiență de principii ale politicii externe ale UE în raport cu Rusia, de aceea, la cele cinci principii existente, este necesar de adăugat principiul unui stat de drept, care ar pune un accent sporit pe supremația legii în interiorul Federației Ruse. „Acest principiu nu este fixat. În acorduri internaționale, Rusia este obligată să respecte aceste valori, dar în practică se întâmplă altceva. UE face rapoarte anuale privind dezvoltarea democrației și a drepturilor omului, dar ele sunt superficiale și se referă doar la probleme generale, dar nu oferă o perspectivă legată de modul în care UE susține societatea civilă din Rusia. Este nevoie de o imagine întreagă vizavi de ceea ce Bruxelles-ul vrea și poate să facă în Federația Rusă. Mai mult, este nevoie de combaterea propagandei în interiorul Federației Ruse, pentru că supraviețuirea regimului lui Putin se bazează mai mult pe dezinformare, pe crearea confuziei în interiorul publicului rusesc. De aceea, UE trebuie să se gândească că atunci când ajută mass-media independentă să combată miturile false în interiorul spațiului public rusesc, la fel contribuie la salvarea spațiului public din alte țări. Republica Moldova este un consumator fidel al propagandei Federației Ruse, transmise prin intermediul posturilor TV în limba rusă. Încă există presă independentă în Federația Rusă, dar nu cunosc o politică deschisă a UE vizavi de această contracarare a dezinformării în interiorul Federației Ruse”, a precizat politologul.

„Dacă UE se propune ca avocat al RM și al altor state ale Parteneriatului Estic, atunci aceasta trebuie să aibă loc în baza unui mandat explicit, la nivel diplomatic, pe care Republica Moldova îl oferă UE. Capacitatea de a lua decizii suverane în interiorul țărilor din vecinătatea comună a Rusiei și UE, este extrem de importantă. Un lucru pe care Republica Moldova trebuie să îl facă în mod obligatoriu este să aibă un document de politică externă, care să fie elaborat cât mai apropiat de realitățile actuale și care să ne explice exact în ce mod Republica Moldova își vede relațiile cu Federația Rusă. Acesta ar fi un obiectiv pentru actuala președinție a Republicii Moldova”, a sugerat Dionis Cenușă.

Dezbaterea publică ”Relațiile tensionate Uniunea Europeană – Federația Rusă și impactul asupra Republicii Moldova” este ediția a 172-a din proiectul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat de către Agenția de presă IPN. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.