Într-un comentariu pentru Ziarul Național, publicistul Nicolae Negru se referă la protestul unui partid extraparlamentar, care s-a gândit să iasă în evidență deșertând în fața Parlamentului pachete cu bălegar uscat - tizic, în semn de protest față de scumpirea gazelor. Autorul se întreabă „De ce totuși în fața Parlamentului? Efectul publicitar ar fi fost mai mare dacă tizicul era stocat în fața „Gazprom”-ului („Moldovagaz”) sau a Ambasadei Ruse. Dar pentru aceasta e nevoie de minimă obiectivitate și curaj, căci poți să pierzi niște ipotetice surse de finanțare”, comentează autorul.

Despre „Rolul asistenței UE în desprinderea Moldovei de Rusia” scrie într-o analiză pentru IPN, expertul Dionis Cenușă. Autorul observă că „odată cu migrația forțelor pro-ruse în opoziție au fost anulate bonusurile geopolitice rusești sub formă de preț mai mic pentru gazele naturale importate. Capacitatea de reformare a sectorului energetic și disponibilitatea finanțării europene sunt principalele modalități de depășire a dependenței energetice de Rusia. Criza gazelor pe care o traversează Moldova în prezent necesită o modernizare serioasă a sectorului energetic național. Sectorul are nevoie de instituții de stat și companii cu transparență și contabilitate ireproșabilă pentru a atrage investiții, un cadru de reglementare profesionist și complet depolitizat, precum și de coridoare fizice funcționale pentru a stimula competiția din contul producerii interne și importului diversificat de resurse energetice. În mod indirect, prețul simbolic și material pentru desprinderea Moldovei de Rusia în domeniul energetic este plătit de actuala guvernare prin intermediul sprijinului financiar al UE”.

Veridica.ro scrie despre reforma justiției de la Chișinău. Referindu-se la arestările și perchezițiile „caselor somptuoase a peste 14 foști deputați, „traseiști”, autorul subliniază că mituirea comuniștilor a marcat o etapă importantă a capturării instituțiilor statului de către regimul despotic al lui Plahotniuc. În plan economic a urmat jaf pe bandă rulantă și spolierea resurselor statului pentru următorii aproape patru ani. Bani publici și pe alocuri și cei europeni au fost tocați la foc continuu de Plahotniuc și sistemul său corporativo-mafiot”. Totodată, Veridica observă că „dincolo de acest aspect, se creează senzația că procurorii nu pot – sau nu vor – să țină pasul cu dorința de reformă a partidului aflat la guvernare. Este relevant în acest sens cazul procurorului general suspendat Stoianoglo, care bate deja pasul pe loc de mai multe luni deși are nu mai puțin de cinci capete de acuzare la dosar. Cu cât timpul va trece și se va pune praful pe acest dosar, cu atât opinia publică își va pierde încrederea în PAS și președinta Maia Sandu, nu în procurorii pe care, oricum, nu îi credita cu șanse de a se schimba sau reforma ceva. Guvernarea PAS este conștient însă de problemele din sistem și caută să îl reformeze. Strategia actualei puteri este ca, în paralel, să curețe sistemul de judecători și procurori corupți și al rețelei pe care aceștia și-au format-o pentru a se proteja”.

Într-un editorial din Ziarul de Gardă, Alina Radu susține că „marea cohortă de corupți care s-au perindat prin sistemul judiciar, al procuraturii, polițienesc, vamal, parlamentar, ministerial, guvernamental, ar trebui priviți nu ca pensionari de lux, dar ca subiecți care au afectat starea națiunii, iar contribuția lor la bugetul de asigurări sociale a fost net mai mică decât contribuția lor la distrugerea siguranței sociale naționale. Corupții au cauzat migrație, neîncredere, sărăcie și nu ar trebui să se bucure de alocații din fondul social public, ci să contribuie la acesta tot restul vieții... Populația descrește, oamenii pleacă spre oportunități mai bune. Tocmai de aceea, o justiție socială instaurată azi i-ar ajuta pe cetățeni să simtă că vor să mai rămână, să contribuie, dar și să vadă cu propriii ochi că marii corupți nu mai mănâncă pâinea pensionarilor sărăciți”, scrie autoarea.