Radio Chișinău: Zilele astea se întâmplă lucruri pe care e cazul să le urmărim ca să înțelegem, de fapt, securitatea la nivel național și internațional, pentru că securitatea nu presupune doar să ai arma în mână și să te aperi. Securitatea în ultima vreme presupune foarte, foarte multe lucruri, iar instituția dumneavoastră chiar cu asta se ocupă, să informeze, să explice și, de fapt, să ne deschidă ochii la multe subtilități de care s-ar putea să nu ne dăm seama. Una din activitățile voastre recente a fost Școala de Securitate NATO la care au participat mai mulți tineri care în perspectivă, poate, vor avea funcții importante în Republica Moldova, asta în funcție cât de intenționați sau bine intenționați vor fi. Cum a trecut această școală și ce vă face să organizați aceste cursuri?

 Anastasia Nanu: Da, cred că voi începe cu ce înseamnă CID NATO, cu ce ne ocupăm, care este misiunea noastră, pentru a înțelege într-adevăr pentru ce facem aceste proiecte, de ce vorbim despre securitate chiar la nivel național și internațional. Deci Centrul de Informare și Documentare privind NATO Moldova este un consimțământ guvernamental care își propune să promoveze beneficial, valorile și principiile euroatlantice și să sprijine cooperarea între Republica Moldova și NATO și, la fel, implementăm obiectivele și activitățile stabilite în cadrul instrumentelor cooperare NATO-Moldova. A fost inaugurat cu asistența NATO precum și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova. În fiecare an organizăm proiecte ce țin de securitate precum Zilele NATO în Moldova care acum sunt în proces de desfășurare. Da, acum avem acest proiect și pe 1 noiembrie am terminat proiectul „Școala de Securitate NATO”. A fost un proiect destinat tinerilor, în special. În acest proiect au participat 30 de tineri de la 18 la 38 de ani din diferite domenii, precum și din instituții de învățământ superior: Universitatea de Stat, Universitatea din Bălți, Cahul și altele precum și de peste hotare. Noi avem participanți din Belgia, din Franța, din România la fel au participat și funcționari publici din guverne, au participat și persoane de la ambasade. Deci vedem că proiectul nostru în acest an a avut mai mult un caracter internațional decât național și este un proiect destinat tuturor persoanelor care manifestă interes personal în securitatea națională și internațională, politică, economică și socială, dar și sunt interesați de activitățile din Moldova și pe plan internațional.

Proiectul își propune să dezvolte cultura de securitate, dar activitățile acestora au avut în septembrie-noiembrie anul acesta. Activitățile au fost organizate în 3 etape: Instruirile online: deci am avut 5 lecții teoretice, înregistrate încă în vara trecută și actualizate vara aceasta de experți naționali și internaționali de securitate și am avut 5 seminare  organizate pe parcurs de 5 săptămâni adică participanții în format online au fost invitați la seminare cu acești experți pentru a discuta mai departe și mai profund subiectele dezvăluite la lecțiile teoretice. Ca să vă spun despre ce erau aceste lecții teoretice am început chiar de la zero: ce înseamnă securitatea, pentru ce ea este, cu ce se ocupă și de ce statul are nevoie de securitate și am ajuns până la cooperarea NATO cu Republica Moldova până la conflictele internaționale și securitatea internațională pentru a vedea cum NATO și celelalte organizații internaționale se confruntă cu conflicte și încearcă să le rezolve. După aceasta am avut o aprofundare în cunoștințe, am avut trei mese rotunde cu participanți. Prima masă rotundă a avut loc pe 20 octombrie și a fost numită „Cooperarea cu NATO din perspectiva țărilor membre și partenere, deci discuțiile au avut loc drept prezentare a scopului practic al parteneriatelor statelor cu NATO și a importanței cooperării țărilor membre și partenere. Trebuie să menționez, că masa rotundă i-a reunit pe ambasadorul Poloniei, excelența sa, Bartlomiej Zdaniuk și ambasadorul României în Moldova, excelența sa, Daniel Ioniță. Ei s-au exprimat asupra avantajelor pe care le oferă integrarea în cadrul NATO, beneficiilor de care au parte țările membre  și  evoluția nivelului de securitate la nivel național și cel internațional. La fel, următoarea zi, pe 21 octombrie, a avut loc o sesiune „Cooperarea dintre Republica Moldova și NATO aspectele practice”. Acesta a avut loc la alt nivel și la prima parte a participat reprezentanța și șefa antrenoare a oficiului de legătură, Barbora Papricova. Protecția de programe a NATO și instituțiile au avut drept specificare beneficiile și accentuarea de care beneficiază țările membre NATO și partenerii săi precum este și Republica Moldova. La fel, a fost menționat în contextul general al parteneriatului cu NATO, este o contribuție concretă la securitatea internațională și, în primul rând, ideologia  este un subiect important. În al doilea rând, relațiile strânse pe o perioadă și susținerea de la țările membre NATO contribuie la întărirea hotărâților și ajută la creșterea capacității apărării naționale a partenerilor și la impunerea securității naționale.

Radio Chișinău: Să vorbim un pic despre cât de importantă este prezența NATO pentru securitatea noastră națională și în ce fel Alianța poate garanta, sprijini o mai bună securitate sau pe ce domenii poate asigura această securitate în Republica Moldova. 

Anastasia Nanu: În primul rând, trebuie să menționez că NATO respectă poziția țărilor neutre fapt ce este confirmat prin parteneriatul cu aproximativ 40 de țări cum ar fi Suedia, Japonia, Austria și Australia, inclusiv cu organizațiile internaționale. După cum vedem, Republica Moldova este drept stat neutru și avem dreptul să facem un parteneriat cu această organizație. Noi beneficiem de ajutorul în diferite domenii, adică suntem partea a unor proiecte comune cum este proiectul cu pesticidele de care ați auzit cum NATO a ajutat să elimine pesticidele de pe teritoriul Republicii Moldova, ne ajută cu reformarea brâului de securitate și acel al apărării și, la fel, ne ajută și cu știința care este pentru pace. La fel, NATO nu ne ajută doar cu securitatea militară, dar și cu cea cibernetică, spre exemplu. Cu suportul NATO a fost deschis un laborator cibernetic în cadrul Universității Tehnice din Moldova. Avem un aspect foarte larg al parteneriatului NATO și această cooperare, relație bilaterală se ține pe IPAP, adică pe parteneriatul nostru. Acest parteneriat trebuie prelungit,  deoarece prima dată a fost semnat în 2006 și la moment suntem în așteptarea noului IPAP pentru a continua această relație dintre Republica Moldova și NATO. La fel vedem cum NATO susține și organizațiile nonguvernamentale cum este și CID NATO, toate activitățile noastre sunt sprijinite de divizia de diplomație a NATO.

Încercăm să informăm publicul larg că această cooperare este într-adevăr necesară pentru Republica Moldova. Avem nevoie de acești parteneri și de această susținere pentru a întări capacitățile noastre din domeniul de securitate și apărare.

Radio Chișinău: Șefa interimară a oficiului de legătură NATO la Chișinău spunea că Moldova nu e doar un beneficiar NATO, dar și un contribuitor important pentru securitatea națională și pentru misiunile alianței. În ce fel Moldova contribuie?

Anastasia Nanu: Da, încercăm și noi să fim un partener fidel și militarii noștri participă la misiunea KFOR în Kosovo la menținerea păcii împreună cu militarii din țările membre NATO. În așa mod, dintr-o țară care beneficiază de securitate am fost și distribuitori de securitate internațională. Militarii noștri sunt foarte mândri că participă la așa misiune.

Radio Chișinău: La fel, șeful secției NATO spunea că noile provocări la adresa securității Republicii Moldova consolidează nevoia de a colabora cu NATO. Cât de mari sunt pericolele, dacă le monitorizați și în ce măsură le putem evita  datorită centrului CID NATO care este la Chișinău?   

Anastasia Nanu: Pericolele sunt multe și amenințări la fel, și acum sunt mai multe amenințări hibride, ele sunt mai mult hibride complexe. Ne confruntăm foarte mult cu dezinformarea și propaganda, cred că datorită faptului poziției geopolitice a țării. La fel, și toate atacurile cibernetice și să nu uităm de toată situația aceasta cu Covid-19. Desigur, NATO ne ajută să trecem peste aceste amenințări, să fim capabili pentru a le gestiona.       

Radio Chișinău: În același timp, la moment șefa dumneavoastră spunea că se vorbește că se simte o reticență în societatea moldovenească față de NATO. Lucrul acesta chiar așa pare? Adică, după percepția  mea lucrurile cel puțin par ok, înțeleg că doar voi cunoașteți mai multe detalii. Cum explicați  această reticență a populației față de NATO?

 Anastasia Nanu: Exact, ne ocupăm și cu cercetările opiniei publice, cum se dezvoltă, ce percepții are populația asupra securității, apărării, asupra relației cu NATO și vedem că lucrurile nu stau chiar bine. Oamenii nu sunt pentru cooperarea cu NATO, nu înțeleg că, chiar dacă suntem o țară neutră, noi avem posibilitatea de a face parteneriat. Vara aceasta am făcut un sondaj despre perceperea populației asupra securității, unde vedem că doar 6%  din populație sunt pentru aderarea la NATO și vedem că atitudinea este mai mult negativă decât pozitivă asupra acestui parteneriat. Credem că aceasta este mai mult din lipsa informării corecte a populației și propaganda pe care o avem în Republica Moldova. Noi monitorizăm cum se dezvoltă această percepție în fiecare an, chiar avem și sondaje și lucrări bune despre aceasta. Vă invităm să accesați și site-le nostru inter.md  pentru a citi lucrările elaborate de noi și inclusiv acest sondaj.

Radio Chișinău: Apropo, dacă e să ne întoarcem la școala de securitate NATO, hai să vedem cu ce percepții sau  cu ce imagine au venit tinerii care s-au înscris în această școală și cât de diferite au fost gândurile lor când deja au beneficiat de această școală?

Anastasia Nanu: Tinerii au venit cu percepția mai mult neutră, adică nu au fost bine informați despre cooperare cu NATO, de ce noi avem nevoie de acest parteneriat, dar după parteneriat au venit foarte bine informați, au venit cu comentarii de ce noi avem nevoie, de ce cooperăm cu această organizație și au spus că doresc să afle despre cunoștințe în acest domeniu și mai departe să se aprofundeze în cunoștințele euro-atlantice. Noi am avut și un  seminar care a durat două zile de activitate. Obiectivul acestei activități a fost de familiarizare a participanților cu  modalitățile de creare a politicilor publice. Era ceva nou în premieră lansat de CID NATO și participanții au elaborat propriile politici care erau idei relevante ce au inclus în soluționarea problemelor din domeniul securității și apărării Republicii Moldova, dar și problema dezinformării și securității cibernetice. Am avut doi experți naționali și internaționali care au ajutat participanții să cerceteze acest subiect repede și în timp scurt problema care apare la noi. Am rămas uimiți cât de rapizi sunt participanții noștri cât de dornici de a contribui la securitatea națională. Considerăm că este un impact major al acestui proiect asupra tinerilor, asupra valorilor care țin de securitate, apărare și cooperare cu NATO.

Radio Chișinău: Ei trebuiau să înțeleagă și să facă lista problemelor de securitate pe care le are Republica Moldova sau li s-a oferit problema și ei erau antrenați  să găsească soluții?

Anastasia Nanu: Ei au identificat problema cu experții, au văzut cea mai majoră problemă cu care ne confruntăm astăzi și au încercat să o rezolve prin politici publice. La fel divizia de diplomație publică a susținut această activitate și chiar au cerut să transmită aceste politici publice pentru a fi finalizate de ei.

Radio Chișinău:  Exact aceasta doream să zic. De obicei, când ești la școală nu ai responsabilitatea sau presiunea responsabilității pe umerii tăi, capul poate să genereze niște soluții pe cât de simple, pe atât de eficiente. Sunt curioasă ce probleme au identificat tinerii și, mai ales, ce soluții au oferit la aceste probleme, dar și în ce măsură pot fi oferite guvernanților sau instituțiilor care se ocupă în mod nemijlocit de ele la nivel de stat și poate ar găsi și niște idei viabile anume din cele furnizate de tinerii școlii voastre?

Anastasia Nanu: Ambele echipe au identificat cea mai mare problemă în lipsa cadrului administrative, adică noi nu avem legi speciale cu care am rezolva probleme de dezinformare sau din domeniu cibernetic. Ambele echipe au încercat să dezvolte o politică publică cu sfaturi practice despre cum putem îmbunătăți cadrul legislativ. Într-adevăr, ele sunt la o etapă foarte și foarte fragedă ca să le dezvoltăm. Așa le spunem la aceste politici, dar desigur noi vom distribui la organizații non-guvernamentale cu care lucrăm și la alți parteneri. Totuși, sunt tineri cu o altă viziune asupra lumii acestea și asupra securității. Într-adevăr, soluțiile lor sunt luate din practica internațională și din practica altor țări și deja din experiența lor mică pe care o au în țara noastră.

Radio Chișinău: Dacă vorbim despre ce s-a întâmplat zilele tecute la CID NATO când ați organizat masa rotundă despre impactul dezinformării asupra securității și importanța culturii de securitate, vorbind despre această masă rotundă, cât de mare este dezinformarea conform statisticilor și studiilor voastre în Republica Moldova și, respectiv cât de mare e pericolul acestei dezinformări, până unde poate ajunge gravitatea problemei în momentul în care lumea primește informația greșită și își proiecteaa discursul, gândul și fapta reieșind din ce aude?

Anastasia Nanu: La acest subiect am  avut și un proiect în cadrul căruia am dezvoltat și am elaborat o cultură care se numește „ 10 stereotipuri în domeniu de securitate și apărare”, unde ne dăm seama într-adevăr că unii oameni interesați de această dezinformare și fenomenul fake news pe care le avem în Republica Moldova înțeleg că nu ține doar de situația de Covid-19 și oamenii nu cunosc ce să facă și cum să procedeze din cauza dezinformării, dar ține și de relația cu NATO, de securitate și alte viziuni. Această broșură conține stereotipuri și realitatea de fapt pe care trebuie să o cunoaștem cu toții. În cazul în care vă este interesant, puteți accesa pe Facebook ca să vedeți această broșură și să vedeți comentariile pe care le lasă oamenii, adică percepția lor oricum rămâne negativă. Dezinformarea este foarte puternică. În concluzie, trebuie să ne informăm corect din surse obiective, să fim foarte atenți ce citim, de la cine citim această informație și cum o folosim.

Radio Chișinău: Aceasta înseamnă campanii masive de informare corectă. Cât de greu e să dezminți niște informații false și să pui omul pe pista corectă?

 Anastasia Nanu: Într-adevăr, aceasta are nevoie de o companie majoră, are nevoie de un timp pentru că într-un an sau doi noi nu rezolvăm nimic. Noi deja, de când suntem creați ca CID NATO, noi încercăm să schimbăm ceva în Moldova și vedem că avem un impact pozitiv mai ales din partea oamenilor care participă la activitățile noastre. Într-adevăr, pentru a ajuta oamenii să perceapă corect, noi încercăm să promovăm informația noastră și în limba rusă, și în limba română pentru a atinge toate vârstele și toate categoriile în țara noastră. Vedem că este populație care vorbește doar în limba rusă, ei nu citesc ceea ce e scris în română, de obicei ei citesc sursele doar în limba rusă, în așa mod îi ajutăm și pe ei să se informeze corect. Este un proces foarte complex la care trebuie să fii implicat în viața guvernamentală, dar și în cea neguvernamentală, trebuie să fie o comunicare strategică în primul rând din partea statului.

Radio Chișinău: Unul din punctele discutate a fost despre ideea că asistența externă ar putea să ne controleze. O percepție pe alocuri greșită pentru că la nivel de om se poate întâmpla să te manipuleze, dar asta ține de relații strict interumane. În acest sens în ce măsură se pot redresa lucrurile și schimba percepția omului asupra unor instituții de anvergură internațională care, oferind asistență din afară să fie percepute ca instituții care îți dau o mână de ajutor, dar nu sunt instituții care te controlează?

Anastasia Nanu: Cred că doar prin informare corectă din partea statului, din partea instituțiilor guvernamentale societății civile care trebuie să ajute această cooperare dintre societate și instituție guvernamentală. Avem nevoie de înțelegerea oamenilor că sunt mass-media care promovează valori corecte și informație reală și sunt cei care vor să ne manipuleze valorile noastre și gândurile. Noi încercăm să schimbăm ceva, să informăm corect, încercăm să facem aceasta cu partenerii noștri precum este Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, Ministerul Apărării, dar oricum este foarte greu și populația este oricum manipulată foarte mult astăzi.

Radio Chișinău: Atunci când vorbim despre securitate pe câte nivele poate fi înțeles, de fapt, acest termen și pornind de la securitatea ta personală și până la securitatea statului? Care sunt  reperele când vorbim despre securitate?

Anastasia Nanu: Când vorbim îndeosebi de Putin, foarte mulți percep doar ca securitate militară, doar ca securitate prin forțele armate. Dar, de fapt, securitatea este pe mai multe nivele vorbim și despre noi înșine, vorbim și despre securitatea cibernetică. Spre exemplu securitatea mediului, alimentară, adică tot ce ne înconjoară  este o securitate. Starea aceasta de lipsa amenințărilor este într-adevăr o securitate și nu ține doar de amenințări militare, dar și de cele cu care ne confruntăm în fiecare zi. Covid-19, pandemia aceasta, la fel este o amenințare la care noi trebuie să avem o securitate, dar din păcate populația percepe doar securitatea la nivel militar. De securitate nu se ocupă doar Ministerul Apărării, dar și celelalte instituții care lucrează pentru îmbunătățirea acesteia, și noi ca societate civilă ajutăm să promovăm această securitate.

Radio Chișinău: Înțeleg că unele lucruri depind strict de noi, iar altele fără sprijin extern nu avem cum le rezolva  și aici informațiile greșite sau fake news-urile oferă o percepție greșită asupra lucrurilor. De ce Republica Moldova are nevoie de o colaborare cu NATO?

Anastasia Nanu: Suntem o țară mică, avem nevoie de ajutor extern și NATO fiind o organizație de profil militar și nu numai care se ocupă de securitatea internațională ne poate oferi un grad de securitate național și regional. Avem nevoie să fim parte a acestui parteneriat, avem nevoie de proiecte comune pentru a îmbunătăți nivelul de securitate și apărărare a țării, în primul rând, și apoi a celei regionale. Trebuie să ne gândim și pentru locul unde ne aflăm, și de țările care se află la hotarul nostrum, să fim pe înăuntru și pe dinafară securizați.

Radio Chișinău: Mai ales amenințările militare chiar nu si-au pierdut valabilitatea, asta chiar dacă multe războaie se  poartă pe terenul informațional. Deci securitatea nu înseamnă numaidecât război cu arma în mână,  iar când vorbim de securitate trebuie, mai întâi să fim conștienți de toate dimensiunile pe care le presupune securitatea. În ce măsură NATO sau pe ce segment NATO ne poate fi de real folos?

Anastasia Nanu: Vreau să adaug că nu este vorba doar de ajutor al NATO sau al altor parteneri externi. Este o nevoie de voință politică, de o voință a populației noastre de a crește gradul securității, de a promova această securitate și cultura de  securitate pe care noi aproape că nu o avem la noi în țară. Deci este nevoie de această voință internă de a schimba ceva spre bine. 

Interviul a fost realizat de către Victoria Cușnir