Republica Moldova a moștenit sistemul energetic sovietic, dependent de infrastructura din regiunea transnistreană, iar timp de 30 de ani autoritățile nu au făcut nimic pentru independență energetică a statului, din cauza corupției și a politicienilor aserviți Kremlinului, consideră analistul în energetică Sergiu Tofilat, de la comunitatea societății civile WatchDog.

„Am moștenit un sistem energetic, și pe energie și pe gaze, care este foarte dependent de infrastructura de pe teritoriul transnistrean. Aici mă refer la Centrala Termoelectrică Moldovenească, cunoscută ca MoldGRES, care acoperă necesitățile de energie electrică ale R. Moldova. Pe gaze, la fel avem stațiile de compresare care sunt la Tiraspol, și care asigură tranzitul gazelor pe teritoriul nostru și alimentarea cu gaze. În opinia mea și a colegilor, aceste obiecte de infrastructură au fost gândite de Moscova și construite anume pe teritoriul transnistrean ca să poată ține în șah, să poată șantaja autoritățile R. Moldova”.

Odată cu decuplarea de la sistemul rusesc (sovietic) de energie electrică, în februarie-martie 2022, și cuplarea la cel european ENTSO-E, proces planificat în 2024, dar grăbit de războiul rus în Ucraina, R. Moldova are posibilități alternative de achiziționare a curentului electric, din România și UE, iar Tiraspolul nu ne va mai putea șantaja la acest capitol, consideră expertul:

„Am primit o sursă suplimentară de unde putem achiziționa energie electrică, din România și din rețelele europene, și aceasta diminuează capacitatea Moscovei și a regimului neconstituțional din Transnistria să ne șantajeze cu deconectarea de la energia electrică sau cu micșorarea cantităților de energie. Nu ne mai pot șantaja, asta e concluzia principală.

Mai aven nevoie de linii suplimentare de interconexiune cu România, în primul rând este vorba de linia Chișinău-Vulcănești-Isaccea, contractul construirii acestei linii a fost semnat acum un an și urmează să fie dată în exploatare în 2024. Pe lângă aceasta ne mai trebuie cel puțin o linie electrică la Nord, Bălți-Suceava, este planificată deocamdată spre 2028, sperăm că autoritățile vor discuta cu Guvernul României să urgenteze construcția acestei linii. Mai avem nevoie de încă două linii de interconexiune cu Ucraina, astfel încât să putem ocoli Centrala Termoelectrică Moldovenească (din Transnistria), deci, o linie la Sud și una la Nord, ca să nu depindă fluxurile de energie de această centrală. Ca să nu aibă cei de la Tiraspol întrerupătorul ca să ne poată șantaja.

Sunt proiecte despre care se vorbește încă din ani 1990, atunci am mai avut crize și situații când rămâneam fără energie și avem doar două-trei ore pe zi energie electrică, care ne venea tot din România. În perioada aceea România încă nu era parte din rețeaua europeană și eram pe aceeași frecvență. Din păcate, nu a fost voință politică din partea decidenților, a celor care se aflau la guvernare, pentru că existau tot felul de scheme, de intermediari la livrarea energiei electrice, practic în ultimii 25 de ani, și cei de la putere se înfruptau din aceste scheme. Dorința lor era să mențină R. Moldova dependentă de regiunea transnistreană, dependentă de gazele rusești, pentru a-și umple buzunarele și a menține R. Moldova în sfera de influență a Federației Ruse”.

Lipsa de viziune și coruptibilitatea elitelor politice de la Chișinău a dus la dependență energetică totală a R. Moldova de Kremlin, constată Sergiu Tofilat:

„Scopul lor era să pună intermediari la importul de energie, aici putem să menționăm schema „Energocom” - importul de energie în 2008, marți este ședința de judecată cu ex-președintele și ex-ministrul economiei, Igor Dodon, anume pe schema aceasta, pe care am denunțat-o la procuratură. În 2017 a fost schema Energocapital. După 2017, după ce și noi, societatea civilă din Moldova, și colegii din România, în special Expert-Forum București, am interacționat cu autoritățile europene și am solicitat să intervină, să impună niște reguli de achiziție a energiei, schemele cu intermediarii s-au terminat. Deci, pe de o parte, existau schemele la importul de energie electrică din care înfruptau cei de la guvernare, pe de altă parte erau scheme de achiziții la Moldovagaz, de materiale, sau pierderi exagerate în rețele, se furau bani din Moldovagaz, iar principalii beneficiari erau la butoane, la conducerea țării, în timp ce Gazprom închidea ochii, fiind acționar majoritar la Moldovagaz. Scopul Kremlinului era să corupă elitele politice de la Chișinău ca acestea se mențină dependența Moldovei de gazele rusești, să amâne tot felul de proiecte, de construcția de gazoducte sau rețele electrice, în timp ce decidenții politici de la Chișinău tolerau faptul că Moscova livrează gaze în regiunea transnistreană și pune datoria pe spatele nostru. Astfel, R. Moldova continua să fie dependentă de gazele rusești – iată rezultatul. Acum noi trebuie să recuperăm tot ce nu s-a făcut timp de 30 de ani, ca să rupem această dependență”.

Limitarea sau sistarea livrărilor de gaze rusești pentru R. Moldova este o acțiune politică, nu o problemă economică, atenționează expertul Sergiu Tofilat. El a explicat că reducerea livrărilor cu 30 la sută în luna octombrie are scopul de a destabiliza R. Moldova, însă, Kremlinul nu-și dorește sistarea gazelor și în regiunea transnistreană pe care o controlează:

„Agenda Kremlinului în R. Moldova este una foarte simplă, ei vor să demită această guvernare și să-și instaleze niște persoane loaiale: fie să vină înapoi Dodon, iată vedem că acum foarte activ Moscova îl susține pe Șor, ei discută cu astfel de persoane pentru că se înțeleg. Scopul lui Putin este să-și pună oamenii săi, din această cauză ne șantajează fie cu deconectarea gazelor, fie cu prețul acestora. Punctul slab e că nu pot deconecta R. Moldova și să continue să livreze gaze în Transnistria. Dacă decid să ne deconecteze, trebuie să deconecteze inclusiv regiunea transnistreană, care este zonă de influență a Federației Ruse. Acesta e un avantaj pentru noi și avem posibilitatea de negociere. Ținând cont de aceasta, Putin caută o metodă de a ne șantaja, să ne creeze probleme și iată a decis să ne limiteze livrările de gaze. Exact ca și anul trecut, ne dă numai 70 la sută… Oricine urmărește sectorul energetic din regiune știe că deciziile nu se iau la Gazprom, se iau la Kremlin, de Putin”.