Experta în securitate și comunicare strategică Elena Mârzac:  „Mai mult de 60 % se interesează de subiecte de securitate și apărare. În sondajele anterioare, procentajele erau mai puțin chiar de 30%. E normal că interesul a sporit, subiectul de securitate nu mai este unul elitist sau tabu, pentru că până acum fie nu se discuta, fie se discuta la un nivel înalt,  încât populația de rând nu înțelegea. Trebuie clarificate lucrurile, ce e cu această securitate, cine o asigură în statul nostru, care sunt amenințările, de cine ne apărăm. Sperăm că aceste lucruri vor fi și în strategia de securitate națională și din ea niște politici derivate pe sector”.

Războiul a sporit interesul pentru securitate al cetățenilor, dar a subliniat totodată și unele vulnerabilități ale R. Moldova, printre care divizarea societății, susține sociologul Vasile Cantarji, de la CBS-Research: „Războiul a introdus tendințe și fenomene noi în opinia publică, dar a subliniat și câteva din maladiile vechi. Interesul pentru securitate a sporit, este absolut firesc. După 24 februarie, opinia publică și-a schimbat agenda spre a se gândi la propria securitate, la probabilitatea unui război, astfel încât,  în martie-aprilie, războiul din zonă era primul în topul temerilor. În timp ce războiul s-a localizat în estul Ucrainei, a dispărut un pic frica, s-au temperat temerile, dar oricum și acest studiu și cele anterioare, fixează războiul din zonă în top 5 temeri, pe locul 3, de regulă, de rând cu preocupările principale, cum ar fi sărăcia, prețurile, viitorul copiilor. Războiul nu a dispărut, cetățenii se gândesc la acesta, când mai mult, când mai puțin, contează ce se întâmplă de fapt în zona de conflict”, a  explicat Vasile Cantarji.

Totodată, expertul atrage atenția că războiul ruso-ucrainean a adâncit clivajul politic din societatea moldovenească: „Războiul nu a schimbat acea divizare a societății noastre, geopolitică, tradițională. Dimpotrivă a rigorizat aceste hotare, această prăpastie între două curente majore în societate, care cotidian se împacă foarte bine, dar când vine vorba de politică și geopolitică lucrurile se antagonizează. 40 la sută sunt de partea Ucrainei, cataloghează acest război ca un atac nejustificat, injust, al Rusiei asupra țării vecine, care consideră că dreptatea este de partea Ucrainei și Ucraina trebuie să învingă în acest război. Pe de altă parte, avem 20-30% cetățeni care sunt de partea Rusiei și care acceptă toate știrile false și agenda falsă, ideile false propagate de Federația Rusă. Procentele rămase sunt cetățenii care nu se prea interesează de ceea ce se întâmplă sau nu se regăsesc în niciuna din acele tabere. E o vulnerabilitate în plus a R. Moldova la acest capitol”, consideră Vasile Cantarji.  

Potrivit experților, procentul mare de cetățeni care susțin statul agresor Federația Rusă, este un indicator și o consecință a propagandei ruse în R. Moldova.

Un indicator pozitiv al sondajului este că cea mai mare parte dintre respondenți consideră că direcția corectă de dezvoltare a R. Moldova este UE, iar în caz de atac ajutorul ar putea veni din România și UE, a subliniat Elena Mârzac: „Subiectele de securitate și apărare au fost neglijate, dar securitatea contează pentru fiecare domeniu, nu poți să ai dezvoltare economică dacă nu ai asigurată securitatea. Nu întotdeauna cetățenii fac legătură dintre criza energetică și efectele războiului, sau inflația în mare parte din cauza războiului. Un indicator pozitiv este că mai mult de 66% consideră că direcția de dezvoltare a R. Moldova este Uniunea Europeană și în caz de un atac, practic aproape 75%, dacă am însuma, cred că ajutorul ar veni din parte UE și al României. Deci, suntem pe calea cea bună, corectă. Deși, avem și contradicții în acest sondaj. Pe de o parte, aproape 40% consideră că Federația Rusă este o amenințare la adresa securității naționale, dar avem vreo 20% care consideră că am putea primi ajutor de la Rusia, în caz de o anumită agresiune militară, sau atac”, spune Elena Mârzac.

În opinia respondenților sondajului, cea mai mare amenințare pentru securitatea națională o reprezintă Federația Rusă, deși există și o parte a respondenților care consideră că NATO ar fi o amenințare. Experții atenționează că aceasta din urmă este o altă consecință a dezinformării ruse: „Avem o creștere la 45% a celor care consideră că Federația Rusă este o amenințare, este o creștere dublă, înseamnă că lumea începe să conștientizeze sau să se informeze din surse veridice. Dar, totodată, avem și un procentaj de 17% care consideră că amenințarea poate să vină de la NATO, deși în realitate toate acțiunile NATO și ale aliaților au fost pentru a ajuta R. Moldova în sectorul de securitate și apărare, dar și ajutor umanitar. Iarăși vedem un efect negativ al propagandei, sau că populația se informează din sursele din Federația Rusă, sau surse locale servile intereselor Federației Ruse”, a explicat Elena Mârzac, expertă în securitate și comunicare strategică.

Această emisiune este realizată în cadrul campaniei de informare pe subiecte de securitate și apărare, parte a proiectului „Combaterea dezinformării și dezmințirea știrilor false în R. Moldova”. Proiect realizat de Platforma Inițiative de securitate și apărare, cu suportul financiar al Fundației KAS.