Republica Moldova a înregistrat progrese vizibile în ultimele șase luni pe drumul său către Uniunea Europeană, a demonstrat „o voință politică foarte puternică”, în urma recentelor alegeri parlamentare, și a avansat considerabil în procesul de armonizare a legislației cu normele europene, însă deschiderea formală a primelor capitole de negociere rămâne blocată din motive politice la nivelul UE, a declarat ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen, la Radio Chișinău.

Ambasadorul a explicat că, deși 26 de state membre susțin acest pas, o singură țară — Ungaria — continuă să se opună. Diplomatul a subliniat că, deși decizia politică formală întârzie, negocierile tehnice avansează.

„În realitate, putem spune că Moldova a deschis aceste capitole. Însă decizia politică formală de a deschide capitolele este în așteptarea rezolvării acestei probleme pe care o are țara vecină, Ucraina. Este un lucru nefericit, din păcate, dar încercăm să mergem înainte și în acest sens”, a precizat diplomatul.

Søren Jensen a mai afirmat că Danemarca cooperează cu viitoarea președinție cipriotă pentru a asigura continuitatea ritmului negocierilor. Totuși, progresul depinde în primul rând de capacitatea R. Moldova de a implementa reformele. În ceea ce privește provocările, ambasadorul evidențiază domeniul justiției ca fiind crucial și încă incomplet reformat, subliniind că întregul proces de integrare și atractivitatea investițiilor depind de consolidarea acestui sector. Alte domenii care necesită ajustări sunt energia, protecția mediului, concurența, transporturile, inclusiv gestionarea problemei transnistrene.

„Moldova trebuie să finalizeze procesul început în domeniul justiției. Guvernul Republicii Moldova a afirmat foarte clar că rămâne ambiția sa de a finaliza reforma siteului judecătoresc, pentru că de asta depinde foart mult restul procesului de integrare. Dar și dezvoltarea economică, pozitivă, pentru că investițiile depind foarte mult de încrederea în sistemul juridic, în sistemul de justiție. Dar mai sunt și alte domenii, precum energia, domeniul mediului încujător, care este mai dificil, la moment, de asemenea, domeniul concurenței, transportului, domenii care trebuie încă să-și ajusteze legislația. Și mai sunt și alte condiții, ce țin de stabilitate și reziliență inclusiv problema transnistreană, care ar putea, de asemenea, constitui o problemă în parcursul European al Republicii Moldova”, a declarat Søren Jensen.

Danemarca a deschis în 2024 prima sa ambasadă rezidentă la Chișinău, ca răspuns la schimbările geopolitice generate de războiul din Ucraina și la accelerarea dorinței Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, a declarat Søren Jensen. Danemarca oferă un program de asistență de 62 de milioane de euro pentru alinierea legislației moldovenești la standardele UE, implementarea reformelor și creșterea rezilienței instituțiilor.

Totodată Danemarca a anunțat extinderea cooperării de securitate cu Republica Moldova, după semnarea în acest an a unui memorandum bilateral în domeniul apărării care prevede instruirea personalului militar și civil, consolidarea capacităților cibernetice și IT, precum și sprijin pentru gestionarea situațiilor de criză, a mai declarat diplomatul danez. Potrivit lui Søren Jensen, acordul include și livrarea unor echipamente necesare autorităților moldovene, în paralel cu proiecte de alfabetizare media și combatere a dezinformării derulate împreună cu ONG-uri daneze.

Ambasadorul Danemarcei a precizat că rezultatele programului vor deveni vizibile treptat, în timp ce alte state europene — inclusiv România, Germania și Franța — derulează inițiative complementare pentru consolidarea sectorului de apărare al Republicii Moldova.

Ca parte a noii cooperări, un atașat militar danez a fost desemnat la Chișinău pentru a coordona activitățile de instruire, colaborarea cu Armata Națională și Academia de Poliție și procesul de selecție a personalului participant la programele comune.