Experții au fost de acord că prioritățile conturate de Maia Sandu în privința României și Ucrainei ca state vecine, a Uniunii Europene și SUA ca parteneri strategici, a Rusiei ca factor de influență, fac parte din agenda de ani de zile a țării.

Vorbind despre rolul MAEIE în promovarea agendei externe a țării, Andrei Popov, ambasador cu misiuni speciale, a relevat importanța conlucrării între instituțiile statului și menținerii unui discurs unic în exterior. „Un dialog între state se construiește cu anii, dar poate fi redus la zero peste noapte”, a menționat diplomatul, remarcând lipsa conlucrării între Președinție, Parlament și Guvern, substituită de „inițiative” unilaterale.

Nicu Popescu, fost ministru de externe în cabinetul Maiei Sandu și director de proiecte la „Europa extinsă”, Paris, crede că în ultimii patru ani a avut loc un „dezastru profund” pe segmentul politicii externe, în această perioadă Republica Moldova rămânând fără niciun partener pe care s-ar putea bizui. Pentru a redresa situația se cer reforme interne. Fără de ele nu poate merge parteneriatul cu UE și SUA, dar și cu Rusia. Expertul crede că în „ultimul ceas” are loc încercarea de a uzurpa Ambasada din Moscova. Dar nu este nici în interesul Rusiei să substituie comunicarea cu o țară printr-o comunicare cu o persoană înlăturată de la putere.

Cristina Gherasimov, cercetătoare în cadrul Centrului Robert Bosch pentru Europa Centrala și de Est, Rusia și Asia Centrală (DGAP, Berlin), susține că alegerile parlamentare anticipate sunt în stare să genereze o voință politică de a resuscita Republica Moldova. Statul trebuie conectat la realitățile politice și, totodată,  să înceteze discuția inutilă „încotro mergem: în est sau în vest?”. În anul 2021 vine renegocierea Acordului de Asociere cu UE și, spre exemplu, „Ucraina luptă pentru fiecare punct”, apărându-și la Bruxelles interesul național, iar la Chișinău tema acordului nu e în prim-plan.

Leonid Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europa din Kiev, consideră că agenda sensibilităților care există între Chișinău și Kiev nu e mai simplă decât cea dintre Chișinău și Moscova, iar ținând cont că ambele state își propun ca obiectiv integrarea europeană, creează și tangențe asupra cărora trebuie de lucrat. „Există optimism și semne bune, ceea ce însă nu presupune și rezultate pe potrivă”, a menționat cu prudență expertul. El consideră că intransigența lui Zelensky față de contrabandă se poate intersecta cu planurile noului președinte moldovean pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. În schimb, nu se poate aștepta vreo soluție pe râul Nistru, unde Republica Moldova e preocupată de subiecte ecologice, iar Ucraina își dorește rezultate energetice. În acest sens, poate fi benefică conectarea la dialog a Uniunii Europene.

Victor Chirilă, director executiv al Asociației de Politică Externă, a relevat că deciziile pe care și le-a asumat în ultimele zile Parlamentul adâncesc rupturile care s-au format pe parcursul celor patru ani în relațiile cu SUA, UE. „Triunghiul Plahotniuc-Șor-Dodon a băgat instituțiile statului în război pentru a o bloca pe Maia Sandu ca președinte”, a opinat expertul. În viziunea lui, lucrurile pot fi schimbate prin alegeri parlamentare anticipate, care va aduce la putere o alianță proeuropeană. În altă ordine de idei, expertul a pledat pentru reformarea serviciului diplomatic, pentru ca în sistem să vină oameni de încredere, devotați interesului național.