Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice cu tema: „Șansele îndeplinirii celor 28 de condiții în contul a 100 de milioane oferite de UE sau Cât de real este obiectivul guvernării de a face calea europeană ireversibilă până la alegerile parlamentare?”, ediția a 85-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Igor Boțan, director executiv ADEPT, expert permanent al proiectului, a declarat că este o practică a Uniunii Europene de a acorda asistență macrofinanciară țărilor partenere, atunci când e nevoie de aceasta, cu o singură condiție – ca țara respectivă să aibă un acord cu Fondul Monetar Internațional și ca parametrii cu privire la această asistență să fie agreați de FMI. Potrivit expertului, acordul cu FMI a fost semnat în anul 2016, iar în 2017, memorandumul cu UE urma să fie semnat demult, fără careva precondiții. Totuși, din cauza problemei legate de modificarea în Republica Moldova a sistemului electoral, ca urmare a dezbaterilor din Parlamentul European, s-a decis ca în cazul Republicii Moldova să se facă o excepție – de a condiționa și politic semnarea memorandumului și a acordarea acestei asistențe. „De obicei, asistența financiară servește la trei cauze – balanța de plăți, suport bugetar și rezervele Băncii Naționale. Acestea sunt de obicei țintele care se urmăresc atunci, când Uniunea Europeană acordă asistență macrofinanciară”, a spus Igor Boțan.

Cât ține de cele 28 de condiții înaintate de UE, expertul a menționat că acestea se referă în totalitate la domeniile administrației, guvernării sectorului financiar, luptei împotriva corupției și spălării banilor, reformele în domeniul energetic, îmbunătățirea climatului investițional etc. „Se pare că în penultimul capitol al Memorandumului de înțelegere se vorbește despre asigurarea sistemului pluripartit și acestea sunt reminiscențele dezbaterilor pe care le-am avut de-a lungul anului curent legate de modificarea sistemului electoral”, a mai spus expertul.

Valentina Buliga, deputată a Partidului Democrat, susține că semnarea documentelor pentru asistența macrofinanciară europeană este un semnal pozitiv pentru Republica Moldova. Ca rezultat al memorandumului semnat și a deciziei Parlamentului European, Republica Moldova va primi o asistență în valoare de o sută de milioane de euro, dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant, iar restul sub formă de împrumut. Republica Moldova și Uniunea Europeană au convenit că în cadrul acestui memorandum să fie făcută o serie de reforme și modernizări instituționale, procese care deja au fost lansate. Cu referire la cele 28 de condiții înaintate, deputata a afirmat că acestea rămân în continuare angajamentele guvernării – a Guvernului, a majorității parlamentare – care își dorește cu adevărat ca procesul de integrare europeană și procesul de asociere la valorile europene să fie ireversibile. Și în acest sens există determinare atât la nivel de guvernamental, cât și la nivel parlamentar.

Pentru primirea primei tranșe în valoare de 30 de milioane de euro, dintre care 10 milioane sub formă de grant, guvernarea urmează să realizeze zece acțiuni, iar acest proces este monitorizat de către partenerii europeni. Printre acestea se numără reforma Guvernului, care potrivit deputatei, a fost realizată deja, iar impactul și eficiența acestei reforme urmează să fie resimțite și mai mult pe parcurs. Un alt pas îl reprezintă votarea în lectură finală a unui proiect de lege care prevede combaterea spălării banilor, care trebuie să corespundă directivelor și practicilor europene, lucru care urmează să se întâmple în timpul apropiat.

Viorel Cibotaru, președintele Partidului Liberal Democrat, afirmă că situația generală în Republica Moldova s-a schimbat și actuala guvernare din perspectiva Uniunii Europene este astăzi extrem de problematică. Potrivit lui, UE, dar și alți parteneri de dezvoltare, atunci când spun că susțin Republica Moldova, se referă la parcursul european al țării, însă au o atitudine obiectivă și destul de critică față de acțiunile guvernării. În opinia sa, de aici și se trage tărăgănarea de doi ani a acordării asistenței macrofinanciare. Politicianul susține că totul pornește de la lucrurile care deja au devenit cunoscute – derapajele democratice, corupția politică de dimensiuni mari, incapacitatea de a implementa reformele în măsura în care au fost asumate angajamentele, incoerența instituțională etc.

Liderul PLDM a declarat că cele 28 de condiții sunt absolut clare și că își dorește ca actuala guvernare să le îndeplinească, deoarece ele ar fi evident în beneficiul societății. Potrivit lui, UE a creat un precedent cu referire la acordarea acestor tipuri de finanțare, prin decizia de a introduce și cea de-a 29-a condiție cu privire la modul de implementare a acestor condiții. „Atunci când se spune că Republica Moldova sau mai degrabă guvernarea va obține această asistență macrofinanciară, nu trebuie să ne pronunțăm înainte de termen și să vedem modul în care vor fi îndeplinite și modul în care vor fi evaluate. Cu siguranță, evaluarea va fi suficient de drastică”, a opinat Viorel Cibotaru. Politicanul se așteaptă că această evaluare va fi destul de critică, dar totuși speră ca prima tranșă va fi acordată în primele două luni ale anului viitor, fapt care va fi salutat și de opoziție. Însă cu anumite rețineri, în condițiile în care există riscul „să fie dezlegată mâna guvernării pentru a folosi acești bani într-un an electoral pentru pomeni electorale”.

Ion Ranga, membru al Biroului permanent al Partidului Popular European din Moldova, a menționat că în ceea ce ține de poziția formațiunii și a liderului acesteia, vicepreședintele Parlamentului Iurie Leancă, întotdeauna s-a spus că Republica Moldova a cerut și va cere de la UE nu doar suport și asistență financiară, dar și o anumită presiune. Potrivit lui, PPEM nu vede un lucru rău în tot ceea ce ține de condiții venite din partea UE, pentru că în Republica Moldova există un sistem creat și, din păcate, un aparat birocratic tipic țărilor fostei Uniuni Sovietice, care se schimbă foarte greu. În aceste condiții, reformele sunt de obicei destul de greu de implementat și întâmpină de regulă rezistență. Or, în baza acestor presiuni și condiții, potrivit lui Ion Ranga, au fost realizate numeroase progrese anterior, inclusiv în cazul semnării Acordului de Asociere și DCFTA.

„Noi credem că o presiune și o insistență pe anumite condiții din partea Uniunii Europene nu este neapărat ceva rău, ci dimpotrivă ne va ajuta. Respectiv, noi avem nevoie de ajutorul Uniunii Europene. Și pe lângă această asistență macrofinanciară, pentru că nu trebuie să ne concentrăm doar asupra ei, sunt foarte multe proiecte, sunt asistențe care vin prin intermediul politicii de vecinătate și proiecte implementate la nivel de infrastructură. Țara noastră se bucură în continuare de un suport foarte mare din partea Uniunii Europene. Ceea ce urmează să facem, e să continuăm consolidarea comunicării cu Uniunea Europeană, pentru că după anul 2014, în 2015 mai ales, prin acea schimbare a trei guverne într-un singur an, s-a creat o stagnare la capitolul comunicare și deschidere, consolidarea relațiilor cu UE. Acum se încearcă reluarea dialogului intens”, a mai spus reprezentantul PPEM, menționând că o comunicare continuă cu UE înseamnă o apropiere a Republicii Moldova de idealul pe care îl reprezintă comunitatea europeană.

Veaceslav Ioniță, expert IDIS „Viitorul”, a spus că Uniunea Europeană nu acordă bani pentru ca Republica Moldova să ofere ceva în schimb. Condițiile înaintate, chiar dacă sunt îndreptate împotriva a ceva sau a cuiva, atunci este vorba despre sistemul birocratic sau clasele politice mai puțin bune, însă ele sunt în beneficiul cetățeanului. „Toate condițiile Uniunii Europene sunt de fapt niște cadouri pe care vrea să le ofere cetățenilor noștri. Și aici ei demonstrează că noi putem, prin anumite eforturi și dacă vom fi inteligenți și le vom îndeplini, să avem beneficii cu mult mai mari decât acea sută de milioane de euro”, a opinat expertul.

Cât ține de posibilitatea de a primi acea asistență macrofinanciară, potrivit lui, există două aspecte importante care țin, pe de o parte, de Republica Moldova și UE, pe de altă parte. În opinia sa, în Republica Moldova se atestă o inerție a sistemului, există rezistență, inclusiv politică, în a face anumite schimbări. Țara are nevoie de această asistență, în condițiile în care construcția bugetară pentru anul viitor este făcută în așa mod încât statul depinde de ea. Potrivit expertului, anul acesta există o supra-executare a bugetului de circa trei miliarde de lei, care acoperă cumva „handicapul pe relații externe”, anul viitor aceasta suma nu are de unde fi luată și fără o relansare a comunicării cu partenerii externi va fi imposibil de completat acest gol. În viziunea sa, și în ceea ce ține de partea UE va fi complicat, pentru că dacă până nu demult era vorba despre chestiuni tehnice, cantitative, de data aceasta este vorba și despre o evaluare calitativă.

Dezbaterile publice „Șansele îndeplinirii celor 28 de condiții în contul a 100 de milioane oferite de UE sau Cât de real este obiectivul guvernării de a face calea europeană ireversibilă până la alegerile parlamentare?”, constituie ediția a 85-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, desfășurat cu susținerea Fundației germane Hanns Seidel.