Istoricul Nicolae Enciu, doctor habilitat, cercetător științific la Institutul de Istorie al Universității de Stat din Moldova, a menționat că problema Basarabiei începe în 1711, când Rusia s-a angajat să protejeze integritatea Moldovei, însă în 1812, regiunea a fost anexată de Imperiul Rus, rupând legăturile dintre malurile Prutului.

„Chestiunea Basarabiei își are origine de la 1711, când țarul Rusiei Petru I semnează cu domnitorul Moldovei Dimitrie  Cantemir un tratat în care era stipulat foarte clar că țarul Rusiei își asuma obligația de a păstra integritatea teritorială a Principatului Moldovei în orice circumstanță. Sunt mai multe premise care au condus la revenirea spațiului pruto-nistrean în componența României. Populația din acest spațiu era obișnuită să comunice cu frații lor de peste Prut să aibă relații economice, comerciale, culturale, de altă natură. Și într-un singur moment este trasat hotarul pe Prut care au despărțit nu numai o populație, să zicem, din populația principatului Moldovei, dar și familii le-au despărțit plasându-se pe maluri ale aceluiași Prut”, a spus Nicolae Enciu.

Vicepreședintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova, Ion Negrei, a afirmat că, sub Imperiul Rus, Basarabia era un teritoriu străin și izolat. După Unirea din 1918, regiunea a intrat într-un cadru firesc de dezvoltare și a evitat ororile bolșevismului

„Basarabia, în cadrul Imperiului Rus, era un cort complementar străin. Basarabienii înțelegeau că suntem total străini deoarece venim dintr-o altă lume, din lumea latină și suntem introduși prin cucerire în lumea slavă. Locul moldovenilor nu este în cadrul Imperiului, ci în cadrul Europei, în cadrul neamului românesc. Efectele au fost cele mai benefice. Basarabia a întrat într-un cadru firesc de dezvoltare, într-un cadru național, unde a înregistrat progresii pe toate domeniile: școală, învățământ, asigurare medicală, culturală. Basarabia a fost parte componentă a Europei și comunica cu întreaga lume, ocolind ororile pe care le-a adus bolșevismul asupra teritoriului european”, a spus Ion Negrei.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat Unirea Basarabiei cu România. Dintre cei 135 de membri ai Sfatului Țării, 86 au votat „pentru” unire, 3 au fost „împotrivă”, iar 36 s-au abținut.