Proiectul european de transformare digitală a educație Clasa Viitorului, implementat în 2019 în Rep. Moldova a permis adaptarea procesului de predare-învățare la noile tehnologii. Astfel, 123 de școli, au primit câte 7 echipamente necesare, precum drone educaționale, imprimante 3D, ozoboți și laboratoare digitale, a menționat Managera de program, Olga Balmuș:

„Formarea specialiștilor pornește din grădinițe, urmează în școli. Deci, dacă vom investi în școli și vom asigura școlile cu toate nevoile, așa încât să se alinieze tuturor standartelor, cu siguranță vom avea rezultate foarte bune în viitorul pe care urmează să îl avem cu toții. De aceea, un îndemn către toți partenerii strategici ai sistemului educațional este să investească cât mai mult, să creadă în toate inițiativele Ministerului Educației și ai partenerilor, în toatea inițiativele Centrului Clasa Viitorului, care vine doar să suțină și să implementeze, să ajute la integrarea cu succes a tuturor elementelor moderne din educație.”, a spus Olga Balmuș.

Din 2014, prin programul de mobilitate Erasmus Plus, studenții pot căpăta experiență în cadrul unor instituții de învățământ superior din străinătate. Din 2021, prin intermediul programului Orizont Europa, tinerii cercetători de la noi au câștigat 43 de granturi europene, în valoare de circa 4,7 milioane de euro, au informat reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.

Un alt proiect, implementat cu sprijinul Ambasadei Franței și Alianței Franceze, a contribuit la crearea unor clase bilingve francofone în școli, la facilitarea unor programe de mobilitate în Franța și la formarea cadrelor didactice. Astfel, au fost oferite peste 60 de burse pentru profesorii de limbă franceză. Coordonatorul Național al Claselor Bilingve Francofone, Ghenadie Râbacov, a vorbit despre avantajele proiectelor europene în susținerea educației din Rep. Moldova.

„Aceste proiecte chiar au contribuit la schimbarea de mentalități, schimbarea de viziuni, schimbarea de viziuni de predare, la ameliorarea calității predării, la dotarea instituțiilor de învățământ din fonduri europene, la inițierea unor parteneriate de lungă durată și faptul că actori, în afara domeniului educației, s-au asociat la anumite proiecte, contează foarte mult, ceea ce nouă de fapt ne lipsea. Exista cumva o ruptură între mediul școlar, ulterior mediul universitar, și mediul de afaceri. Un pic câte un pic, începem să dezvoltăm și acest aspect, și pe mine mă bucură foarte mult, este unul promițător, în pofida exodului de creieri care se întâmplă, este un fenomen inevitabil și el are loc peste tot în lume. Eu sunt pentru libera circulație, și faptul că tinerii văd și beneficiază de aceste proiecte, dimpotrivă, în opinia mea, va contribui la păstrarea tinerilor aici, fiindcă ei văd cum se dezvoltă, ce fac, ceea ce se întâmplă și în alte state, acumulează experiență și vor să vină acasă.”, a precizat Ghenadie Râbacov.

Secretara generală adjunctă din cadrul Ministerului Educației Ludmila Pavlov a subliniat importanța proiectelor europene în procesul de reformare a sistemului educațional din Republica Moldova, în conformitate cu standardele UE.

„Trebuie să investim în oameni, să creștem oameni, pentru ca să putem face față și să putem valorifica la maxim toate aceste fonduri și oportunități pe care ni le va oferi UE, iar pentru sistemul educațional, pot să zic cu certitudine că suportul venit din partea proiectelor europene este cu adevărat revoluționar și noi trebuie să fortificăm pasul pentru a avea cât mai multe și mai bune, calitative, proiecte implementate.”, a afirmat Ludmila Pavlov.

Din 2027, Rep. Moldova va fi eligibilă pentru a primi fonduri de pre-aderare, iar autoritățile trebuie să-și fortifice capacitățile de absorbție pentru a putea implementa în continuare proiecte importante în educație, au mai subliniat experții.