An cu multe lucruri bune, dar și provocări

Secretarul general de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Boris Gîlca, spune că anul 2018, în domeniul sănătății, a fost cu multe lucruri bune, dar și provocări. A fost intensificată colaborarea cu partenerii din UE în cadrul celui de al trei-lea Program de Sănătate. Au fost semnate opt tratate internaționale multilaterale de dezvoltare. Republica Moldova a aderat la Statutul Centrului Internațional de Inginerie Genetică și Biotehnologie.

În 2018 a avansat reforma sănătății publice, a fost lansată reforma asistenței medicale primare și libera practică a medicului de familie. Serviciile medicale au fost aduse mai aproape de oameni, prin intermediul campaniei „Un doctor pentru tine”. Mai multe instituții medico-sanitare din țară au fost dotate cu echipamente medicale moderne.

Guvernul a procurat 110 ambulanțe noi din surse bugetare, alte 170-180 vor fi în curând procurate pentru asistența medicală urgentă. Vor fi circa 300 de ambulanțe noi în sistem, ceea ce nu s-a mai întâmplat de la independența Republicii Moldova, menționează secretarul general de stat al MSMPS. Tot în 2018 a fost deblocată situația cu intervențiile pentru protezare de șold și genunchi. A fost procurat cel mai mare lot de endoproteze de până acum, peste 1700 de unități, și s-a făcut ordine în lista de așteptare a acestor operații.

Au fost procurate clinici mobile pentru depistarea precoce a cancerului mamar și pulmonar. Medicii moldoveni au reușit intervenții chirurgicale și neurologice de talie mondială, în chirurgia endovasculară, transplant de ficat etc. De asemenea, a sporit accesul populației la medicamente esențiale odată cu creșterea alocărilor pentru medicamentele compensate.

Boris Gîlca spune că fenomenul corupției rămâne una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă sistemul medical moldovenesc. Este regretabil comportamentul unor medici care afectează imaginea sistemului și a întregii comunități medicale. Este vorba despre dosarele Tomograf, scandalul cu implicarea companiilor farmaceutice și prescrierea medicamentelor.

Despre perspectivele anului viitor în domeniul sănătății, secretarul menționează că urmează consolidarea reformelor medicale și a calității serviciilor. Urmează să fie definitivat conceptul de modernizare și reformare a spitalelor printr-un proces de expertizare externă și consultări publice. Se va investi în educația continuă a personalului medical, în cele mai moderne tehnologii și echipamente medicale. La fel, se dorește digitalizarea deplină a sistemului medical. „Vom fi foarte duri la orice act de coruptibilitate în sistem, vom fi atenți și vom reacționa prompt la toate petițiile și necesitățile oamenilor”, spune Boris Gâlca.

În domeniul muncii, 2018 a fost un an în care eforturile au fost centrate pe racordarea legislației naționale la acquis-ul comunitar, pe implementarea reformelor lansate, în special reforma controlului de stat în domeniul securității și sănătății în muncă. S-a reușit adoptarea Legii pentru modificarea și completarea Codului muncii, care are ca efect sporirea protecției juridice a salariaților.

În 2018 a fost asigurată organizarea și funcționarea Inspectoratului de Stat al Muncii, fiind determinate funcțiile și atribuțiile instituției ca rezultat al reformei sistemului de control. În prezent, se lucrează la definitivarea listelor de verificare, care vor fi aplicate în cadrul controlului de stat. Totodată, au fost consolidate discuțiile în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective. Boris Gâlca menționează că în anul 2019 autoritățile urmează să se axeze pe modernizarea legislației muncii și ajustarea acesteia la cerințele de pe piața muncii. O altă prioritate este definitivarea Programului Național în domeniul securității și sănătății în muncă 2019-2023.

În domeniul protecției sociale, în 2018 au fost majorate alocațiile sociale de stat pentru persoanele și copiii cu dizabilități. S-a asigurat subvenționarea autorităților locale pentru consolidarea serviciului de asistență personală pentru persoanele cu dizabilități. A fost realizată reforma Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă. A continuat reforma de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale din instituțiile rezidențiale. În 2018 au fost dezinstituționalizate 16 persoane cu dizabilități mentale, au fost dezvoltate patru servicii alternative și a fost prevenită instituționalizarea a 16 persoane.

O acțiune în premieră pentru Republica Moldova a fost aprobarea mecanismului de acordare a facilităților la importul mijloacelor de transport pentru persoanele cu dizabilități ale aparatului locomotor, indiferent de gradul de dizabilitate. La fel, în 2018 au fost realizate anticipat ultimele etape de valorizare a pensiilor, ca parte componentă a reformării sistemului de pensii. A fost reglementată procedura de recalculare a pensiilor pentru limită de vârstă și a fost adoptată Legea pentru susținerea financiară suplimentară a unor beneficiari de pensii. În funcție de evoluțiile din anul 2018, perspectivele anului viitor în domeniul protecției sociale sunt aprofundarea reformelor de protecție și securitate socială, după principiul bunelor practici europene, care va deveni  prioritate în 2019, a remarcat secretarul general de stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Reforma declarată la începutul anului a eșuat

Expertul Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate, Ghenadie Țurcanu, susține că 2018 a fost un an în care s-a înregistrat eșecul pieței serviciilor de sănătate. Drept dovadă sunt campaniile de consultații medicale la nivel rural și cazurile de experiență negativă a multor pacienți cu serviciile de sănătate. Cazurile de corupție demonstrează că populația nu are parte de asistență medicală adecvată.

Ghenadie Țurcanu afirmă că în 2018 s-a produs cea mai mare greșeală în politicile de finanțare a sănătății, s-a revenit la vechiul mod de calculare a sumei transferurilor de la bugetul de stat în fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, pentru asigurarea persoanelor neangajate, ceea ce, în opinia sa, este un risc pentru succesul edificării unui sistem de sănătate centrat pe pacient.

Potrivit expertului, cu toate că anul 2018 a fost precedat de implementarea unui document de politici care a durat zece ani, obiectivele nu au fost atinse. Mortalitatea populației apte de muncă și cheltuielile private pentru sănătate rămân unele din cele mai înalte între state membre ale regiunii europene a OMS. Reforma serviciilor de sănătate declarată la începutul anului a eșuat. Ne-am ales cu o structură de servicii de sănătate publică nefuncțională, din cauza că reforma nu a fost discutată cu toți actorii din sistemul de sănătate, în special cu populația.

Reforma rețelei de spitale publice așa și nu a fost inițiată, aceasta rămâne neeficientă din punct de vedere economic, menționează Ghenadie Țurcanu. Inacțiunile guvernării se reflectă în calitatea joasă a serviciilor spitalicești, cu exod de personal calificat din spitale. Reglementările în organizarea structurală a activității medicilor de familie este doar unul din mai multe elemente necesare pentru o reformă de succes.

Ghenadie Țurcanu mai spune că politizarea excesivă a administrației publice reprezintă cel mai mare impediment în calea reformelor în sănătate din Republica Moldova. Autoritățile întreprind doar în perioada electorală acțiuni de majorare a salariilor, procurare de bunuri etc., dar nu folosesc suportul partidelor de la guvernare pentru a implementa reforme în sistemul de sănătate.

Expertul Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate mai spune că pășim în 2019 cu un deficit de 200 de milioane de lei la cheltuieli din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, iar Compania Națională de Asigurări în Medicină trebuie să-și asume mai multe riscuri în 2019. Și prestatorii de servicii medicale se pot confrunta cu riscuri legate de subcontractarea unor servicii. Totuși, anul 2019 poate fi un an care să aducă schimbări în sănătate. Un nou ciclu parlamentar de patru ani poate oferi stabilitate Guvernului și crea premise pentru implementarea reformelor în sănătate.

Este important ca Guvernul să promoveze agenda muncii decente

Expertul IDIS Viitorul, Mariana Iațco, menționează că în domeniul muncii anul 2018 este caracterizat prin reforma privind reducerea organelor cu funcții de control. Expertul accentuează transferul de la Inspectoratul de Stat al Muncii a competențelor de control către alte zece autorități, modificări care însă nu au fost realizate în conformitate cu prevederile internaționale. S-a diminuat capacitatea funcțională a instituției și nu s-a asigurat potențialul siguranței ocupaționale în cele zece autorități care au preluat atribuțiile, ceea ce a compromis calitatea inspectării securității și sănătății în muncă. În primele trei luni ale anului au fost înregistrate aproape 100 de accidente la locul de muncă și nu au fost întocmite procese-verbale de cercetare a acestora.

Potrivit Marianei Iațco, este important ca Guvernul să consolideze dialogul cu UE în vederea promovării agendei muncii decente ce ține de securitatea și sănătatea la locul de muncă, protecția socială, incluziunea socială etc, să contribuie la crearea unui număr mai mare de locuri de muncă, reducerea sărăciei, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții.

În domeniul protecției sociale, 2018 a generat mai multe probleme sociale, cum ar fi creșterea sărăciei, inegalităților de venituri, iregularități în acordarea prestațiilor și serviciilor sociale, care au afectat calitatea vieții diferitor categorii de populație, menționează Mariana Iațco. Chiar dacă bugetele publice în domeniile sociale au crescut la capitolul cheltuieli, se constată că ele nu acoperă în egală măsură necesitățile de asistență socială, nu provoacă un impact real asupra bunăstării beneficiarilor plăților de asistență socială și serviciilor sociale.

Despre carențe, Mariana Iațco spune că acestea există la funcționarea și aplicabilitatea sistemului de atribuire/transfer al competențelor între autoritățile centrale și locale. Nu este o claritate în ceea ce privește rolurile și funcțiile acestora, inclusiv mecanismele de exercitare a competențelor. Există restanțe privind corelarea cu resursele disponibile și cu capacitățile APL, ceea ce generează o prestație neuniformă de servicii sociale.

Potrivit expertei, autoritățile trebuie să continue politicile în reformarea rețelei de servicii sociale, prin standarde de calitate și de control, precum și raționalizarea costurilor serviciilor sociale. Este așteptată continuarea reformei de de-instituționalizare, prezența activă a sectorului privat în prestarea de servicii sociale diferitor beneficiari din țară, precum și o claritate în procedurile de prestare a serviciilor pentru categoriile defavorizate de populație.

Sursa: IPN