Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, a declarat că dialogul cu Uniunea Europeană este un proces firesc în contextul Acordului de Asociere pe care Republica Moldova îl implementează cu susținerea UE, începând cu anul 2014. În acest sens, există diferite platforme de comunicare cu Uniunea Europeană, atât la cel mai înalt nivel, cât și la nivel sectorial între instituțiile de stat ale Republicii Moldova și omologii europeni din aceleași domenii.

„Dialogul nu presupune doar aspectul politic, ci și aspecte cum ar fi economia verde, energia, infrastructura. Dialogul poate include în sine și aspectele politice, care sunt probabil, în condițiile Republicii Moldova, cele mai vizibile și cele mai ușor de înțeles. Și aceasta pentru că sunt discursuri politice foarte clare ale oficialilor din noua guvernare, care sunt de sorginte pro-europeană”, a notat Dionis Cenușa.

În opinia sa, este mult mai complicat atunci când vine vorba despre discuțiile care au loc la nivel sectorial, cum ar fi economie, comerț etc. Și aici este vorba despre o muncă invizibilă, dar foarte importantă pentru ca relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană să fie în ascensiune. „Deci, ceea ce este vizibil este de regulă legat de dialogul politic. Dar în realitate există foarte mult dialog invizibil pe domenii sectoriale unde există foarte multă muncă de făcut și unde Republica Moldova are nevoie de multă susținere tehnică, dar și ajutor financiar”, a mai spus Dionis Cenușa.

Politologul Victor Stepaniuc, ex-vicepremier, a menționat că dialogul dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană s-a activizat în ultimele luni. Potrivit lui, euforia politică și post-electorală a actualei guvernări a demonstrat în ultimele luni că dialogul, de fapt, cu actorii politici, se face doar cu cei occidentali. „Trebuie să înțelegem că de fapt Republica Moldova se află într-un așa spațiu asupra căruia influențează desigur și alți actori. În primul rând, aș spune că este vorba despre Rusia. Și iată în această direcție nu s-a făcut aproape nimic”, opinează politologul.

Potrivit lui, întrevederile la nivel de președinte, vizita premierului la Bruxelles – au fost ancorate pe subiectul de bază și anume acel financiar. În opinia sa, din punct de vedere economic, dar și prin prisma creării locurilor de muncă, prin prisma stopării migrației, nu au fost progrese și „Acordul de Asociere cu UE nu ne-a ajutat”. „Dar ca să nu fim prea critici cu privire la actuala guvernare, anturajul președintelui, consilierii pe politica externă, cei care cunosc economia, realitățile geopolitice, trebuia să sfătuiască și președintele și guvernul, ca după cum s-au făcut vizite în țările vecine și la Bruxelles, să găsească timp să plece la Moscova”, susține Victor Stepaniuc. În viziunea sa, cu Federația Rusă, dialogul trebuie să fie echilibrat.

Mihai Mogîldea, lider de echipă, Programul Europenizare, Institutul pentru Politici și Reforme Europene, a declarat că deja există primele semnale privind caracterul special al relațiilor mlo-comunitare, atât de la Bruxelles, cât și de la Chișinău, iar cele mai sesizabile țin de acordarea asistenței macrofinanciare în valoare de 50 de milioane de euro. De asemenea, este vorba și despre 36 de milioane de euro – suport acordat ca parte a Programului de asistență în valoare de 600 de milioane de euro pentru următorii trei ani. „Deci, în total 86 de milioane de euro, acordați în această perioadă de practic două luni și un pic de la instalarea noii guvernări. Ăsta ar fi un prim semnal, un prim pas incipient, care demonstrează că dinamica este pozitivă”, a notat expertul IPRE.

În opinia sa, din partea Chișinăului, deja pot fi analizate anumite acțiuni legate de ambițiile pe care le are noua guvernare față de dialogul cu Uniunea Europeană. Pe de o parte, este vorba despre vizita premierului la Bruxelles și întrevederile cu oficialii europeni. Pe de altă parte, este vorba despre dinamizarea dialogului pe comerț. „Pentru acest an au fost setate anumite priorități legate de acordarea oportunităților de export pentru industria cărnii de pui, de exemplu. Totodată, există și proiecte de infrastructură care se dorește a fi avansate. Ceea ce avem la ora actuală la nivel practic sunt, pe de o parte, discuțiile pentru noua Agendă de asociere UE –Republica Moldova, acolo vor fi stabilite prioritățile. Pe de altă parte, avem această asistență de 600 de milioane de lei pentru următoarea perioadă de trei ani 2021-2024”, a mai spus Mihai Mogîldea.

Dezbaterea publică la tema „Despre ce este, cum evoluează și ce șanse are noul dialog UE-Moldova?” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.