Rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau din cel de-al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectivă asupra principalelor evoluții ale economiei și ale societății digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utilizării și a furnizării de servicii digitale și rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt incluse în datele sus-menționate și vor fi expuse mai clar în ediția din 2022.

În pofida unei anumite convergențe, continuă să existe un decalaj mare între țările UE care dețin poziții fruntașe și cele cu punctajele cele mai mici în cadrul DESI. În ciuda acestor îmbunătățiri, toate statele membre vor trebui să depună eforturi concertate pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 stabilite în Deceniul digital al Europei.

Mesajul lansat de indicele din acest an este pozitiv, toate țările UE au înregistrat unele progrese în ceea ce privește creșterea gradului de digitalizare și de competitivitate, însă se poate face mai mult.

"Astfel, colaborăm cu statele membre pentru a ne asigura că se fac investiții esențiale prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a le oferi tuturor cetățenilor și întreprinderilor cele mai bune oportunități digitale", a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

DESI 2021 a fost ajustat pentru a reflecta inițiativele politice majore, inclusiv Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital, care definește ambiția Europei în domeniul digital, stabilind o viziune pentru transformarea digitală și obiective concrete pentru 2030 în cele patru puncte cardinale: competențele, infrastructurile, transformarea digitală a întreprinderilor și a serviciilor publice.

Calea către Deceniul digital, un program de politică prezentat în septembrie 2021, stabilește, împreună cu statele membre, o nouă formă de guvernanță prin intermediul unui mecanism de cooperare anuală între instituțiile UE și statele membre, menit să asigure că acestea își îndeplinesc împreună ambițiile. "Calea către Deceniul digital" atribuie DESI monitorizarea progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor Deceniului digital și, din acest motiv, indicatorii DESI sunt în prezent structurați în jurul celor patru puncte cardinale ale Busolei pentru dimensiunea digitală.

Ca parte a Mecanismului de redresare și reziliență, statele membre ale UE s-au angajat să consacre sectorului digital cel puțin 20% din alocările lor naționale din cadrul planului de redresare și reziliență; până în prezent, statele membre ating sau depășesc cu mult acest obiectiv. Rapoartele de țară DESI includ o sinteză a investițiilor și a reformelor digitale prevăzute în planurile de redresare și reziliență pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.

În ceea ce privește competențele digitale, 56% dintre persoanele din UE au cel puțin competențe digitale elementare. Datele arată o ușoară creștere a numărului de specialiști TIC în câmpul muncii: în 2020, UE avea 8,4 milioane de specialiști TIC, față de 7,8 milioane în anul precedent. Având în vedere că 55% dintre întreprinderi au raportat dificultăți în recrutarea de specialiști TIC în 2020, această lipsă de angajați cu competențe digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la încetinirea transformării digitale a întreprinderilor în multe state membre.

Datele indică o nevoie clară de sporire a ofertelor și a oportunităților în materie de formare pentru a atinge obiectivele Deceniului digital pentru competențe, care prevăd ca 80% din populație să dețină competențe digitale elementare și să existe 20 de milioane de specialiști TIC. Se preconizează îmbunătățiri semnificative în anii următori, în parte datorită faptului că 17% din investițiile în domeniul digital din planurile de redresare și reziliență care au fost adoptate până în prezent de Consiliu sunt consacrate competențelor digitale (aproximativ 20 de miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro).

Comisia a publicat și Tabloul de bord privind femeile în sectorul digital, care confirmă că există încă un decalaj substanțial între femei și bărbați în ceea ce privește competențele digitale specializate. Doar 19% dintre specialiștii în domeniul TIC și aproximativ o treime dintre absolvenții de științe, tehnologie, inginerie și matematică sunt femei.

Datele privind conectivitatea arată o îmbunătățire a "rețelelor de foarte mare capacitate" (VHCN), demonstrând în special faptul că acestea sunt disponibile în 59% dintre gospodăriile din UE. Procentul a crescut față de situația de acum un an, când rețelele respective erau disponibile numai în proporție de 50%, însă este încă departe de acoperirea universală cu rețele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030). Acoperirea VHCN la nivel rural a crescut de la 22% în 2019 la 28 % în 2020. În plus, 25 de state membre au alocat o parte din spectrul 5G, față de 16 state membre în urmă cu un an. Tehnologia 5G a fost lansată comercial în 13 state membre, acoperind în principal zonele urbane.

De asemenea, Comisia a publicat studii privind prețurile pentru comunicațiile mobile și fixe în bandă largă în Europa 2020, acoperirea de bandă largă până în iunie 2020 și planurile naționale în materie de bandă largă. 11% din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproximativ 13 miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro) sunt consacrate conectivității.

În ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale, s-a înregistrat o creștere semnificativă a utilizării tehnologiilor de tip cloud (de la 16% dintre întreprinderi în 2018 la 26% în 2020). Întreprinderile mari continuă să fie deschizătoare de drumuri în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale: de exemplu, acestea utilizează schimbul electronic de informații prin intermediul sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) și software în cloud mult mai frecvent decât IMM-urile (80% față de 35% în ceea ce privește ERP și, respectiv, 48% față de 25% în ceea ce privește tehnologiile cloud). Cu toate acestea, doar o mică parte din întreprinderi utilizează tehnologii digitale avansate. Aceste date indică faptul că, având în vedere stadiul actual de adoptare a tehnologiilor digitale, obiectivele Deceniului digital sunt departe de a fi îndeplinite. Ambiția UE pentru 2030 este ca 90% dintre IMM-uri să aibă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în raport cu obiectivul de referință de 60% în 2020 și cel puțin 75% dintre întreprinderi să utilizeze tehnologii digitale avansate până în 2030. În prezent, doar o mică parte din întreprinderi utilizează volume mari de date chiar și în mai multe dintre țările cu cele mai bune rezultate, față de obiectivul de 75%. Un aspect important este faptul că aproximativ 15% din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproape 18 miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro) sunt consacrate capacităților digitale și cercetării și dezvoltării în sectorul digital.

Îmbunătățirea majoră a serviciilor de e-guvernare nu se reflectă încă în datele privind serviciile publice digitale. În primul an al pandemiei, mai multe state membre au creat sau au îmbunătățit platformele digitale pentru a furniza mai multe servicii online. 37% din investițiile în domeniul digital din cadrul planurilor de redresare și reziliență care au fost adoptate de Consiliu (aproximativ 43 de miliarde de euro dintr-un total de 117 miliarde de euro) sunt consacrate serviciilor publice digitale, astfel încât se preconizează îmbunătățiri semnificative în următorii ani.

Comisia a pus, de asemenea, la dispoziție Raportul de analiză comparativă pe 2021 privind e-guvernarea, care evaluează utilizarea de către cetățenii din 36 de țări europene a serviciilor de guvernare digitală.