Vă prezentăm în continuare transcrierea alocuțiunii:

„Domnule Director al Programului Eurasia Security,
Domnule Vicepreședinte al Parlamentului European,
Domnule Director al Serviciului Român de Informații,
Domnilor ambasadori,
Domnule secretar de stat,
Onorați participanți,
Doamnelor și domnilor,

Mă bucur să ne revedem în acest format, cu ocazia ceremoniei de deschidere a Programului Internațional „Securitate în regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”. Îmi revine plăcerea de a vă ura și în acest an „Bun venit” la Palatul Cotroceni!

Cred că acest program academic, organizat în baza colaborării instituționale dintre Administrația Prezidențială și Serviciul Român de Informații, prin Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, în parteneriat cu Universitatea Harvard și Universitatea Națională de Informații din Statele Unite ale Americii, are potențialul de a stabili canale autentice de dialog între experți, practicieni, lumea academică și factorii de decizie.

Devine astfel posibilă conturarea unei viziuni comune și a unui set de soluții cu caracter interdisciplinar cu privire la actuala situație de securitate din regiunea Mării Negre.

Doresc să felicit organizatorii acestui eveniment și apreciez în mod deosebit faptul că „Security in the Black Sea Region”, ediția din acest an, reunește un grup remarcabil de lectori, specialiști români și americani. Pe de altă parte, programul continuă să materializeze și să consolideze excelenta noastră cooperare transatlantică.

Regiunea Mării Negre are o semnificație specială pentru securitatea internațională, fiind, pe de o parte, frontieră pentru NATO și Uniunea Europeană și, pe de altă parte, un punct de congruență comercială, culturală și de securitate între Europa, Asia Centrală și Orientul Mijlociu.

Se poate spune, de asemenea, că reprezintă punctul de conexiune între Vecinătatea Estică și cea Sudică a NATO și Uniunii Europene, cu toate amenințările, riscurile și provocările care vin din aceste regiuni.

Acest spațiu are, prin urmare, o dinamică aparte, generată inclusiv de interesele diferite ale statelor riverane în domeniile politico-militar, economic și energetic. Prezența unor conflicte înghețate sau chiar active, deficitele democratice, nivelul crescut al criminalității transfrontaliere și tipurile de presiuni diferite fac din această zonă una problematică, cu riscuri, dar și crucială pentru securitatea continentului nostru și chiar a spațiului euro-atlantic în ansamblu.

Doamnelor și domnilor,

Din păcate, de la ultima întâlnire în acest format, situația de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre nu a evoluat într-un sens pozitiv. Astăzi ne confruntăm cu un spectru mai larg de provocări, cu un complex de amenințări pe care nu le puteam anticipa cu câțiva ani în urmă și care fac mediul de securitate imprevizibil.

În Est, avem de-a face cu Federația Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internațional și care, prin acțiunile sale de militarizare a spațiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră.

Concomitent, în Sud, asistăm la un mediu de securitate instabil, caracterizat de violență, terorism internațional care afectează continentul european și migrație ilegală. Aceste fenomene sunt favorizate și de dificultatea găsirii unor soluții durabile pentru criza din Siria sau Yemen și pentru stabilizarea situației din Libia și Irak.

Simultan, ne confruntăm cu amenințări la adresa securității energetice și cu atacuri cibernetice. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu fermitate și promptitudine.

În viziunea noastră, cele două dimensiuni ale securității europene, cea Estică și cea Sudică, trebuie tratate sistemic, prin identificarea unor opțiuni, atât pentru creșterea securității și a rezilienței statelor europene, cât și pentru proiectarea securității, democrației și prosperității în vecinătatea noastră. Cred, așadar, că trebuie să oferim soluții integrate, care să aibă în vedere elemente de securitate și umanitare și care să abordeze, în primul rând, cauzele focarelor de insecuritate, nu numai consecințele acestora.

România acționează responsabil și contribuie substanțial prin inițiativele pe care le-a promovat și le promovează la realizarea acestui obiectiv.

Reuniunea de astăzi este cu atât mai importantă cu cât se desfășoară exact în perioada de pregătire a apropiatului Summit NATO de la Varșovia.

După cum știți, România va pleda inclusiv în cadrul acestuia pentru o atenție sporită acordată Mării Negre, pe care o considerăm crucială pentru securitatea regională și euroatlantică.

Recentele declarații din partea Federației Ruse legate de sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice sunt incorecte pe fond, pentru că sistemul nu are absolut nicio legătură cu Rusia. Ele nu pot să ne intimideze. Dimpotrivă, aceste amenințări fără bază reală reconfirmă faptul că abordarea noastră, de întărire a securității NATO ca reacție legitimă la atitudinea Rusiei în regiunea Mării Negre, este cea corectă.

Doamnelor și domnilor,

Problema securității energetice, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică și o semnificație nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă.

Deși nu suntem afectați în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României și țară cu vocație democratică și pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât și la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră.

În acest mediu de securitate regional complex și instabil, România urmărește în mod consecvent punerea în aplicare a priorităților sale strategice de politică externă și de securitate: consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii și a profilului său în NATO și în Uniunea Europeană.

Aceste priorități răspund pe deplin și așteptărilor cetățenilor noștri.

Sunt convins că ideile generate în cadrul acestui program academic pot contribui la o mai profundă înțelegere a specificului problematicii regiunii Mării Negre și implicit la găsirea instrumentelor și platformelor de cooperare pentru ca acest spațiu strategic să devină mai predictibil din punctul de vedere al situației de securitate.

În încheiere, îi îndemn pe toți participanții la acest program să valorifice oportunitățile autentice pe care acesta le deschide pentru dialog, gândire strategică și viziune comună.

Vă doresc succes!”

Sursa: www.presidency.ro