Opinia a fost exprimată de Grigore Cobzac, deputat al fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat în cadrul dezbaterilor publice cu tema: „Integrarea europeană în Constituție și în viață”, ediția a 95-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.

Deputatul afirmă că pe parcursul a trei ani, de când guvernarea a devenit monocoloră, cursul european a fost compromis. Liberal-democratul susține că fracțiunea pe care o reprezintă, a avut o discuție sinceră cu președintele Parlamentului, Andrian Candu, la invitația PLDM. Deputatul spune că PLDM și-a dorit să obțină ceva de la acest vot și anume modificarea Constituției privind limba română. Totodată, părțile au discutat despre cum vede partidul de guvernământ depășirea situației ce ține de derapajele grave de la normele democratice care sunt stipulate în ultimele documente ce țin de Moldova, ale partenerilor europeni.

„Dacă până la această discuție era loc de compromis, după aceasta noi am înțeles că noi nu vom avea alegeri libere și corecte, justiția va fi foarte dură doar cu opoziția, iar lupta cu corupția este doar declarativă. Este foarte fariseic ca în aceeași zi când propui în Parlament să se includă sintagma de integrare europeană în Constituție, să vii și să propui un proiect de lege care vine să dezvolte alt proiect de lege cu magazinele duty-free la intrare. Este o schemă criminală făcută legală”. Deputatul spune că PLDM vrea să îndepărteze PDM de la guvernare, ca fiind un partid contrar intereselor Republicii Moldova.

În contextul în care se vorbește precum că modificarea articolului 13 din Constituție privind denumirea limbii de stat, ar dezbina societatea, Grigore Cobzac, își aduce aminte de anii 1990, după declararea independenței, când persoanele alolingve, în număr mare au acceptat și au început să învețe limba română. „Au oprit acest proces numai politicienii, pentru că limba română nu s-a regăsit în viața de toate zilele în următorii ani. Dacă se accepta denumirea „limba română” în Constituție, până la urmă era să fie acceptat și de societate”, a conchis deputatul.

Pe de altă parte, potrivit purtătorului de cuvânt al PDM, completarea Constituției cu formula „vectorul european” ar fi însemnat o confirmare a faptului că Republica Moldova și-a ales vectorul de dezvoltare european, ceea ce nu presupune că, peste un an-doi, autoritățile de la Chișinău trebuie să înainteze cererea de a deveni membru al Uniunii Europene.

Potrivit lui, actualmente, se discută în contextul în care principalul document – tratat internațional, care produce efecte juridice obligatorii pentru Republica Moldova este Acordul de Asociere cu UE, iar introducerea acestei formule în Constituție, nu contravine obligațiilor asumate de către Republica Moldova și nu presupune refuzul de a avea anumite relații cu alte state care nu sunt membre UE. „Vorbim despre acele bune practici, despre o piață de desfacere, acolo unde sunt principiile de bază – democrația, drepturile omului, drepturile concurențiale – toate acele elemente care sunt atractive, din partea Uniunii Europene pentru ca Republica Moldova să se dezvolte în același context ca alte state”, a notat Vitalie Gamurari.

Amintim că proiectul privind modificarea Constituției în vederea introducerii sintagmei „integrare europeană” a fost respins de Parlament, nefiind susținut de opoziție.