La 9-10 decembrie va avea loc Conferința Mondială privind Libertatea Presei, organizată de UNESCO și Regatul Țărilor de Jos. Conferința este organizată în format inovativ, combină elemente digitale și prezența fizică, și marchează aniversarea Zilei Mondiale a Libertății Presei (03 mai) și a Zilei Internaționale pentru Abolirea Impunității în cazul Crimelor împotriva Jurnaliștilor (02 noiembrie).

Cu această ocazie, subsemnații declarației reiterează convingerea că mass-media independentă joacă un rol crucial într-o societate democratică, oferind mecanisme de verificare și echilibrare în privința guvernelor și altor factori ce dețin putere și autoritate. Articolul 19 al Declarației Universale a Drepturilor Omului garantează dreptul la libertatea de opinie și exprimare, inclusiv dreptul de a solicita, primi și distribui informații și idei prin intermediul oricăror mijloace de media și indiferent de frontiere. Pornind de la aceasta, Declarația de la Windhoek din 1991 privind Promovarea unei Prese Libere, Independente și Pluraliste a recunoscut că libertatea presei necesită nu doar un cadru legal care să protejeze libertatea de exprimare, ci și condiții care să favorizeze pluralismul mass-mediei și independența editorială.

În susținerea libertății presei, Guvernele Marii Britanii și Canadei au creat Coaliția pentru Libertatea Mass-mediei, care și-a găzduit prima Conferință în 2019. Peste 40 de țări s-au alăturat Coaliției până în prezent. Scopul Coaliției este să vorbească deschis atunci când este limitată libertatea presei, să susțină jurnaliștii din prima linie și să promoveze sustenabilitatea financiară a mijloacelor independente de informare. Plus la aceasta, a fost lansat Parteneriatul Internațional privind Informație și Democrație, semnat de către 38 de țări în scopul promovării libertății presei, libertății de exprimare și accesului la informație veridică – care reprezintă pietrele de temelie ale democrației.

De asemenea, autorii declarației menționează că, în Raportul privind Libertatea Presei din 2020, Reporterii fără Frontiere au plasat Republica Moldova pe locul 91 în cadrul Indicelui Global al Libertății Presei. Republica Moldova a coborât semnificativ în clasamentul dat în ultimii șapte ani – în 2013 ea se afla pe locul 55 – ceea ce indică o deplasare semnificativă în direcția greșită. Raportul caracterizează mass-media din Moldova ca una diversă, însă extrem de polarizată, unde politica editorială ale principalelor instituții de media corelează îndeaproape cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor. Proprietarii intruzivi, motivați politic limitează abilitatea jurnaliștilor de a produce reportaje echilibrate și imparțiale.

„În timp ce îmbunătățirea libertății presei în Moldova este responsabilitatea primară a Guvernului și Parlamentului Moldovei, am dori să accentuăm necesitatea de a prezenta cetățenilor știrile și informații privind afacerile curente într-un mod echitabil, obiectiv și onest, fără imixtiune străină și fără a fi influențați de interese particulare. Noi suntem gata să lucrăm împreună cu guvernul Republicii Moldova, cu sectorul mass-media și cu societatea civilă pentru a susține libertatea presei. Ne folosim de oportunitatea dată pentru a aduce laude tuturor actorilor din Republica Moldova care tind spre sporirea rolului mijloacelor de informare în consolidarea păcii, stabilității și drepturilor omului. În final, ne exprimăm respectul și solidaritatea față de jurnaliștii curajoși care se exprimă cu profesionalism și integritate zi de zi față de munca lor, în Republica Moldova și în întreaga lume”, se mai arată în textul declarației. 

Declarația comună este emisă de misiunile Austriei, Belgiei, Bulgariei, Canadei, Republicii Cehe, Croației, Danemarcei, Elveției, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Marii Britanii, Norvegiei, Poloniei, României, Republicii Slovace, Sloveniei, Statelor Uniteale Americii,Suediei și Țărilor de Jos în Republica Moldova.