În cadrul dosarului, o persoană a acționat în judecată o companie de construcții, care nu a respectat termenii agreați în contractul cu privire la investirea mijloacelor bănești în construcție, mai exact în cee ace privește darea în exploatare, scrie bizlaw.md.

Contractul a fost încheiat în 2015, iar acțiunea în judecată a fost depusă în ianuarie 2020.

Reclamantul a solicitat inițial, pe cale extrajudiciară, repararea benevolă a prejudiciilor, însă fără rezultat. Persoana a solicitat încasarea penalităților pentru fiecare zi de întârziere, iar în total 7.919.928, precum și prejudiciu moral de 100 de mii de lei.

Prima instanță a admis cererea reclamantei și a dispus încasarea în beneficiul acesteia a penalității de întârziere în mărime de 150.000 lei și a prejudiciului moral în mărime de 15.000 lei.

Compania de construcții a atacat hotărârea cu apel, iar instanța ierarhică a emis o altă soluție.

Astfel, potrivit judecătorilor de la apel soluția primei instanțe a fost neîntemeiată deoarece decurge din interpretarea greșită a circumstanțelor cauzei și, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului.

Mai exact, instanța de apel notează că prima instanță neîntemeiat a încasat penalitatea de întârziere pentru încălcarea termenului de prestare a serviciului (executare a lucrării) stipulat în contractul de prestare a serviciului (executare a lucrării). Or, reieșind din conținutul art. 32 alin. (2) al Legi enunțate penalitatea de 2% din prețul serviciului (lucrării) poate fi încasată de la prestator (executant) doar în cazul încălcării termenului de prestare a serviciului (executare a lucrării) stipulat în contractul de prestare a serviciului (executare a lucrării). Respectiv art. 32 alin.(2) din Legea privind protecția consumatorilor reglementează doar raporturile juridice izvorâte din contractele de antrepriză și/sau de prestări servicii, având în vedere că doar aceste contracte reglementează raporturile legate de prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor, inclusiv termenele de începere și finalizare.

Instanța de apel consideră că raportul juridic dintre reclamantă și pârât nu reprezintă un contract de antrepriză și/sau de prestări servicii. Or, deși contractul respectiv, la momentul încheierii a fost denumit „Contract cu privire la investițiile capitalului în construcția imobilului” și din pct. 2.1 al contractului dat rezultă cert că executorul își asumă obligația să predea în proprietate bunul imobil executat conform planului, iar beneficiarul se obligă să achite construcția imobilului și să-l primească în proprietate. Potrivit judecătorilor, contractul încheiat între părți după natura sa este un contract cu privire la investițiile capitalului în construcția imobilului la caz, nefiind aplicabile prevederile art. 21 și 32 din Legea privind protecția consumatorilor.

Colegiul civil al Curții de Apel consideră că instanța de fond a aplicat și a interpretat eronat normele de drept material și greșit a concluzionat că în speța dată sunt aplicabile dispozițiile art. 32 din Legea privind protecția consumatorilor, or Legea în cauză reglementează relațiile ce au ca obiect bunuri sau servicii, care pot apărea din contractele privind vînzarea-cumpărarea cu amănuntul, locațiunea, antrepriza și prestările de servicii, transportarea cetățenilor și a bagajelor, comisionul, expediția, depozitul, magazinajul, serviciile turistice, consignația, asigurarea, prestarea serviciilor financiare (bancare) pentru satisfacerea necesităților personale ale consumatorului, inclusiv acordarea de credite, deschiderea conturilor clienților, efectuarea decontărilor la cererea lor, primirea și păstrarea hîrtiilor de valoare și a altor valori, precum și din alte contracte referitoare la satisfacerea necesităților personale ale cetățenilor, nelegate de obținerea venitului (profitului).

Judecătorii au făcut referire la prevederile art. 21 din Legea privind protecția consumatorilor, care stipulează că în cazul în care prestatorul (executantul) nu a început la timp prestarea serviciului (executarea lucrării) sau dacă, în timpul prestării serviciului (executării lucrării) a devenit clar că serviciul (lucrarea) nu va fi îndeplinit în termenul stabilit, sau dacă termenul de prestare a serviciului (executare a lucrării) a expirat, consumatorul este în drept: a) să fixeze prestatorului (executantului) un nou termen, în cadrul căruia el trebuie să înceapă și să finalizeze prestarea serviciului (executarea lucrării), și să ceară reducerea prețului pentru serviciu (lucrare); b) să rezilieze contractul de prestare a serviciului (executare a lucrării) și să revendice repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenelor de începere și/sau finalizare a prestării serviciului (executării lucrării). În acest sens, magistrații au notat că în interpretarea corectă a acestor prevederi legale este de înțeles că repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului de începere și/sau finalizare a prestării serviciului (executării lucrării) poate fi revendicat de către consumator doar odată cu solicitarea rezilierii contractului de prestare a serviciului.

În speță, reclamantul a purces direct la repararea prejudiciului cauzat, fără a solicita rezilierea contractului, în baza căruia părțile și-au asumat obligații. Drept urmare, persoana nu a solicitat rezilierea contractului cu privire la investițiile capitalului în construcția imobilului pentru a putea fi aplicabilă speței prevederile art. 32 alin. (2) din Legea privind protecția consumatorilor referitor la încasarea penalității legale.

Astfel, instanța de apel a casat hotărârea primei instanțe. Decizia este definitivă, însă poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.

Precizăm că Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței (APCSP) a comunicat de mai multe ori despre aplicabilitatea prevederilor Legii privind protecția consumatorilor în cazul contractelor de investiții în construcție. Instituția a soluționat inclusiv cauze similare de rambursare a banilor investiți de consumatori pentru nerespectarea termenilor de dare în exploatare a construcțiilor.