"Lumea s-a schimbat după Paris. Și nu în bine. (...) Asistăm la efecte atribuite schimbărilor climatice cauzate de om (...). Ne confruntăm cu daune", a rezumat recent Saleemul Huq, directorul Centrului internațional pentru schimbări climatice și dezvoltare, cu sediul în Bangladesh, una dintre țările cele mai amenințate de efectele încălzirii globale.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a fost mai direct: "Omenirea duce un război împotriva naturii. Aceasta este sinucidere, pentru că natura răspunde întotdeauna lovitură cu lovitură, iar ea o face deja cu o forță și o furie din ce în ce mai mari". Observații șocante, exprimate săptămâna trecută cu ocazia prezentării raportului anual preliminar al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM).

Foto: (c) Dedy Istanto / Xinhua

Din ce în ce mai cald

Anii de după 2015 au fost cei mai călduroși înregistrați vreodată.

2016 este anul care se clasează pe prima treaptă a podiumului, cu o temperatură medie cu 1,2 grade Celsius mai ridicată în comparație cu perioada preindustrială (Acordul de la Paris vizează menținerea acestei încălziri sub 2 grade Celsius și, pe cât posibil, chiar 1,5 grade Celsius). Iar 2020 se anunță unul dintre cei mai călduroși trei înregistrați până în prezent, chiar dacă este un an în care există șanse să se manifeste "La Nina", un fenomen meteorologic cu tendință de răcire a temperaturilor globale.

Europa a cunoscut în 2019 o caniculă estivală intensă. Iar încălzirea și-a făcut simțit prezența inclusiv în Siberia unde, la 20 iunie 2020, a fost înregistrată o temperatură istorică de 38 de grade Celsius, în orașul Verhoiansk. Aceeași tendință a fost consemnată și în Antarctica. La începutul lunii februarie, oamenii de știință brazilieni au înregistrat 20,75 grade Celsius la extremitatea vestică a Peninsulei Antarctice (recordul nu a fost încă omologat).

Foto: (c) NASA WORLDVIEW / EPA

Gheața se topește, apa crește

Consecințele sunt directe asupra regiunilor polare. În octombrie, suprafața banchizei arctice a atins cel mai scăzut nivel înregistrat în acest sezon. De asemenea, rata sezonieră de creștere a banchizei arctice a fost mai mică decât în mod normal. În plus, mai multe studii științifice au constatat că gheața calotei din Groenlanda se topește într-un ritm fără precedent, în timp ce gheața "continentului alb" din regiunile de la Polul Sud este, de asemenea, fragilizată.

Această topire declanșează un cerc vicios: gheața își pierde coeficientul de reflexie, ceea ce face ca razele soarelui să fie, prin urmare, absorbite în mai mare măsură, iar apa din gheața topită încălzește banchiza, care se topește și mai mult...

Fenomenul contribuie, de asemenea, la creșterea oceanelor, al căror nivel a urcat 15 centimetri în secolul XX, potrivit experților ONU în domeniul climei. Aceștia avertizează că până în 2050 peste un miliard de persoane care trăiesc în zonele de coastă, joase, ar putea fi în pericol.

Foto: (c) Redazione Telenews / EPA

Furtunile se dezlănțuie

Efectele încălzirii climei asupra oceanelor se reflectă și în fenomenele meteorologice extreme.

"Prin reducerea cantității de gheață este augmentată și încălzirea, iar dacă zona arctică se încălzește se poate modifica circulația "jet stream" (curenții de altitudine), care creează condițiile noastre meteorologice", a explicat într-o înregistrare video Nathan Kurtz, cercetător la Centrul de zboruri spațiale Goddard, administrat de NASA.

Uraganele și alte cicloane sunt alimentate cu precădere de căldura apei. Dacă temperatura apei crește, furtunile care se formează vor avea astfel "combustibil". Iar dacă este complicat de pus un singur episod meteorologic pe seama încălzirii climei, creșterea intensității acestor fenomene reprezintă un semn, potrivit cercetătorilor.

Ultimele cinci sezoane de furtuni formate în Oceanul Atlantic au înregistrat o activitate peste medie. Sezonul uraganelor din 2020, care tocmai s-a încheiat, a doborât toate recordurile, cu 30 de furtuni suficient de puternice pentru a fi denumite (recordul precedent era de 28 de furtuni, în 2005). Lista numelor latine prevăzute pentru acestea a fost epuizată, iar Centrul Național al Uraganelor (NHC) din SUA a fost nevoit să apeleze în schimb la alfabetul grecesc.

Nici celelalte regiuni nu sunt cruțate. În martie 2019, două cicloane au devastat coasta Oceanului Indian din sudul Africii, aproape ștergând de pe hartă al doilea oraș din Mozambic, Beira, și lăsând în urmă peste 600 de morți și sute de mii de sinistrați. În 2017, regiuni din Asia de Sud și în special Bangladesh, au fost devastate de inundații uriașe, provocate de un sezon musonic extraordinar.

Foto: (c) DANNY CASEY / EPA

Secetă și mega-incendii

La cealaltă extremitate a spectrului, episoadele de secetă sunt în creștere.

În timpul verii australe 2017/2018, cei 3,7 milioane de locuitori din Cape Town din Africa de Sud s-au confruntat cu amenințarea unei "zile zero", fără apă curentă. Sub efectul unei secete care s-a prelungit din 2015, rezervoarele de apă au secat. O situație accentuată probabil de trei ori sub efectul încălzirii globale, potrivit cercetătorilor de la World Weather Attribution (WWA).

Însă cele mai spectaculoase consecințe sunt "mega-incendiile" de vegetație, care au devastat numeroase regiuni de pe glob, din Australia până în Statele Unite și Siberia. Declanșarea lor nu este în mod direct asociată cu încălzirea climei, însă aceasta din urmă favorizează condițiile de propagare a focarelor.

În Australia, probabilitatea unui sezon de incendii la fel de intens ca ultimul a crescut cu 30% din 1900 din cauza încălzirii globale, conform modelelor climatice ale WWA.

În Siberia, an după an, "incendii zombie" au reapărut după ce au mocnit sub sol care nu mai este înghețat suficient în profunzime. În plus, topirea acestui "permafrost" poate elibera în atmosferă cantități imense de gaze cu efect de seră.

Incendiile au devastat și Amazonia, cauzate în principal de defrișările pentru agricultură. Însă, diminuarea suprafeței acoperite de acest "plămân verde", importantă pentru captarea dioxidului de carbon din atmosferă, riscă să agraveze în continuare schimbările climatice, avertizează experții.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Hrană în pericol

Agricultura, în special cea intensivă, reprezintă o sursă importantă de gaze cu efect de seră, iar intensificarea evenimentelor climatice extreme amenință securitatea alimentară. "Producția agricolă este extrem de sensibilă la condițiile climatice", amintește cel mai recent raport anual al Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație - FAO. Iar "schimbările climatice afectează, de asemenea, peștii și alte populații acvatice".