Aflată într-o vizită la Moscova, prima a unui ministru britanic de externe din ultimii patru ani, Truss a avut o întrevedere cu omologul rus, Serghei Lavrov, ca parte a acțiunilor diplomatice ale Occidentului de descurajare a unei potențiale agresiuni ruse față de vecinul său, scrie CaleaEuropeana.

Într-o conferință de presă comună, șefa diplomației britanice a subliniat că a primit asigurări din partea ministrului rus de externe că Moscova nu are ”niciun plan să invadeze Ucraina”, conform Politico Europe. 

Acest lucru trebuie ”confirmat de acțiuni”, a punctat Truss, în contextul în care ”nu există niciun motiv pentru masarea a 100.000 de soldați staționați la granița cu Ucraina decât amenințarea acesteia”.

”Dacă Rusia este serioasă în privința diplomației, trebuie să-și retragă aceste trupe și să renunțe la amenințări”, a completat oficialul britanic, care a avertizat Moscova că un nou atac asupra vecinului său ”va avea consecințe uriașe și va atrage costuri severe”, ecou al declarațiilor lui Boris Johnson, care a atenționat că Londra nu ”va ezita” să impună noi sancțiuni dacă Rusia atacă Ucraina, informează Deutsche Welle.

De cealaltă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a descris întâlnirea ca fiind una ”a surzilor”, recurgând la aceeași marotă a Kremlinului, potrivit căreia Rusia este de fapt ”cea care se confruntă cu amenințări”.

”Se pare că auzim, dar nu ascultăm”, a spus șeful diplomației ruse la conferința de presă comună cu Liz Truss, referindu-se la divergențele asupra Ucrainei, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Lavrov a semnalat că nu au fost observate puncte de ”propiere” a pozițiilor la negocierile cu colega sa britanică, dar s-a declarat încrezător că întâlnirea a fost utilă pentru ca Occidentul să înțeleagă mai bine preocupările Rusiei.

În tot acest timp, premierul britanic Boris Johnson s-a aflat la Bruxelles pentru a se întâlni cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Sincer, nu cred că a fost luată încă o decizie (de către Moscova). Dar asta nu înseamnă că este imposibil ca ceva absolut dezastruos să se întâmple foarte curând, într-adevăr. Informațiile noastre, mă tem să spun, rămân sumbre”, a declarat Johnson, care este așteptat în această seară în Polonia pentru discuții cu președintele Andrzej Duda și cu premierul Mateusz Morawiecki.

Tot în această seară cancelarul german, Olaf Scholz, îi așteaptă la Berlin pe liderii țărilor baltice, respectiv Estonia, Letonia și Lituania.

În egală măsură, capitala Germaniei va găzdui discuțiile desfășurate sub format Normandia, la care participă consilierii politici din cele patru țări, după ce, o primă întrevedere a acestora s-a desfășurat la Paris.

Atât statele baltice, cât și Polonia sunt la ananghie din cauza proximității lor față de Ucraina și Rusia, președintele polonez, Andrzej Duda, comentând în timpul vizitei sale la Berlin că ”ne aflăm în cea mai dificilă situație din 1989” încoace.

Săptămâna a debutat cu întâlnirea dintre președintele francez, Emmanuel Macron, și omologul rus, Vladimir Putin, la Moscova.

După aproape cinci ore de discuții, axate cu preponderență pe acordurile de la Minsk, într-o încercare de revitalizare a formatului Normandia, liderul francez a declarat că i-a prezentat lui Putin propuneri de ”garanții concrete de securitate”, descrise de acesta din urmă ca fiind ”realiste” și care ar putea constitui o bază pentru acțiuni comune.

Marți, Macron a călătorit la Kiev pentru a discuta cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, de unde a anunțat că a primit asigurări din partea Moscovei că nu va exista o escaladare a conflictului.

În pofida acestui demes, ministrul ucrainean de externe a susținut că Emmanuel Macron a venit la Moscova și Kiev ”cu opinii, nu cu propuneri specifice”, opinie împărtășită și de Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri europene și politică de securitate, Josep Borrell, care a explicat că țările membre au trimis Rusiei un răspuns comun în care o invită la discuții în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) asupra mijloacelor de consolidare a securității în Europa și i-a cerut o dezescaladare a tensiunilor cu Ucraina.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a efectuat, de asemenea, o vizită de două zile în Ucraina. La Kiev, ea a promis solidaritate cu Ucraina, în ciuda refuzului Berlinului de a trimite arme în această țară. Baerbock s-a deplasat apoi pe linia frontului din estul Ucrainei pentru a se informa la fața locului despre situația umanitară și militară.

Trebuie punctat că începutul acestei săptămâni a fost martorul primei vizite a cancelarului  la Washington, unde a fost primit de președintele american, Joe Biden.

Deși a putut fi observată o poziție comună cu privire la nevoia de soluționare a crizei din Ucraina, cei doi lideri au avut păreri disonante când a venit vorba de gazoductul Nord Stream 2, pe care Berlinul dorește să-l decupleze de posibile sancțiuni împotriva Moscovei, fapt ce i-a atras critici.

”Dacă Rusia invadează, ceea ce înseamnă tancuri și trupe care trec din nou granița Ucrainei, atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Vom pune capăt acestui proiect”, a subliniat luni președintele american Biden, în cadrul conferinței de presă comune cu cancelarul german, care a părut reticent în a face o declarație clară, în contextul în care mare parte din gazul natural din Germania este de proveniență rusească.

După această vizită, Scholz va călca pe urmele lui Emmanuel Macron prin vizite la Kiev și Moscova, programate pentru săptămâna viitoare, în cadrul cărora va avea întrevederi cu liderii ucrainean și rus.