“Ne-am concentrat asupra situației de la granița UE-Belarus. Aceasta nu este o problemă bilaterală între Polonia, Letonia, Lituania și Belarus. Aceasta este o provocare pentru întreaga Uniune Europeană. Și aceasta nu este o criză a migrației. Aceasta este încercarea unui regim autoritar de a încerca să își destabilizeze vecinii săi democratici”, a spus von der Leyen, într-o declarație de presă după întâlnirea din Biroul Oval.

Referitor la același areal geopolitic, șefa Comisiei Europene și liderul de la Casa Albă și-au manifestat sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei.

Ursula von der Leyen și Joe Biden au abordat și situația de pe insula Irlanda, afectată de neînțelegerile dintre UE și Regatul Unit în cadrul acordului de retragere a Londrei din familia europeană. “Este foarte important ca acordul aflat în protocol și acordul de retragere să fie în vigoare, deoarece acestea reprezintă posibilitatea de a menține pacea și stabilitatea pe insula Irlanda”, a punctat șefa executivului de la Bruxelles, arătând că alte teme au vizat pandemia și infrastructura, având în vedere că inițiativele “Build Back Better World” și “European Global Gateway” se consolidează reciproc.

Președinta Comisiei Europene a insistat însă asupra situației din Belarus și a avertizat că tactica de atac hibrid nu va funcționa.

“Acest lucru nu va reuși. Cunoaștem modelele. Suntem obișnuiți cu acest lucru, văzând cum s-a încercat influențarea alegerilor noastre democratice. Vedem atacurile cibernetice. Vedem dezinformarea. Acum, avem acest atac hibrid prin instrumentalizarea migranților la frontiera UE-Belarus. Și trebuie să ne protejăm democrațiile de acest tip de joc de putere geopolitică cinică. Este ceea ce am discutat cu președintele Biden la întâlnirea de la Casa Albă“, a conchis von der Leyen.

Polonia a acuzat luni Minskul că încearcă să declanșeze o confruntare majoră, după ce imagini postate pe rețelele sociale arată mii de migranți care se îndreaptă spre frontiera care separă țara de Belarus. Aceștia sunt escortați de militari belaruși înarmați și cu câini de vânătoare. Forțele speciale din Polonia declară că este cea mai mare încercare de forțare a graniței și anunță că au mobilizat peste 28.000 de polițiști de frontieră, soldați și polițiști. Mai mult, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki a avertizat că ”atacul hibrid al regimului Lukașenko” amenință ”stabilitatea și securitatea întregii UE”.

Într-o primă reacție, Ursula von der Leyen a solicitat statelor membre să extindă sancțiunile împotriva Belarusului, o cerere preluată imediat de ministrul de externe german, Heiko Maas. În semn de solidaritate cu Polonia, șeful Consiliului European, Charles Michel, s-a aflat miercuri la Varșovia, unde a menționat că ”în zilele următoare” Consiliul European va discuta despre ”posibilitățile de finanțare” a unei ”infrastructuri fizice care să protejeze mai bine UE”.

În context, Consiliul UE a adoptat marți o decizie de suspendare parțială a aplicării acordului UE-Belarus privind facilitarea eliberării vizelor ca răspuns la atacul hibrid în curs lansat de regimul de la Minsk.

Evaluările Poloniei și ale UE privind un “atac hibrid” au fost împărtășite și de Alianța Nord-Atlantică. Într-o discuție la telefon cu președintele Andrzej Duda, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a acuzat Belarusul că recurge la o ”tactică hibridă inacceptabilă”, folosindu-se de migranți la granița cu Polonia, stat membru UE și NATO.

Situația de la granița polono-bielorusă a fost discutată la telefon și de cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin, Merkel solicitându-i lui Putin să facă presiuni asupra guvernului de la Minsk pentru că “instrumentalizarea migranților este inumană”