De ce și cum contează al treilea Summit CPE pentru Moldova. Op-Ed de dr. Dorina Baltag

  • 30 Iunie 2023 08:10
De ce și cum contează al treilea Summit CPE pentru Moldova. Op-Ed de dr. Dorina Baltag

În urma summitului CPE din Moldova, reuniunea Consiliului European de la finele lunii iunie de la Bruxelles se concentrează pe promovarea unei Europe mai rezistente, mai prospere și mai sigure. Reuniunea șefilor de stat ai UE va aborda subiecte critice precum acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, sprijinul permanent acordat de UE Ucrainei și domeniile economie, securitate, apărare, migrație și relațiile externe. Bazându-se pe rezultatele summit-ului, această reuniune a Consiliului European servește drept o platformă esențială pentru consolidarea și propulsarea problemelor cheie de pe agenda europeană, inclusiv cele abordate la Bulboaca. Pacea și securitatea, inclusiv cea energetică, au fost teme centrale în timpul summitului de la Praga, în special în contextul războiului Rusiei din Ucraina. Drept consecință, în cadrul ședinței ulterioare a Consiliului European din 20-21 octombrie 2022, anume aceste subiecte focale au fost consolidate în concluziile reuniunii. Liderii UE au cerut cu hotărâre retragerea imediată, completă și necondiționată a tuturor forțelor militare ruse de pe întregul teritoriu al Ucrainei, subliniind sprijinul neclintit pentru Ucraina și angajamentul de a fi alături de țară atâta timp cât este necesar.

Summitul de la Bulboaca a servit ca o continuare semnificativă, cu un accent clar pe pace și securitate, în special pe unitatea tuturor participanților în sprijinirea Ucrainei, în timp ce energia și interconectivitatea au ocupat un rol secundar pe agendă. Obiectivul primordial al summit-ului a vizat protejarea securității continentului european și protejarea acestuia de toate formele de război, inclusiv de atacuri hibride. Securitatea, prin urmare, va rămâne focusul predominant în timpul reuniunii Consiliului European din 29-30 iunie. Deliberările vor cuprinde cele mai recente evoluții din războiul de agresivitate al Rusiei împotriva Ucrainei, alături de sprijinul continuu al UE, cuprinzând atât asistență financiară, cât și militară, care au mobilizat peste 77 de miliarde de euro.

Nu ar trebui să fie surprinzător faptul că pacea și securitatea vor fi piesa centrală pe ordinea de zi a viitorului summit CPE, programat să aibă loc în Granada, Spania, pe 5 octombrie. Pe baza discuțiilor purtate în timpul summitului din Moldova, președintele spaniol Sánchez a subliniat necesitatea comunității politice europene să transmită un mesaj hotărât de unitate ca răspuns la acțiunile agresive ale lui Putin în Ucraina. El a subliniat amenințarea pe care o reprezintă războiul de agresiune al Rusiei la adresa libertăților democratice, a principiilor și valorilor Uniunii și a ordinii internaționale bazate pe reguli și a subliniat în mod expres importanța abordării acestei provocări în mod colectiv. Așadar, trebuie înțeles că abordarea păcii și securității este un identificator prin excelență al angajamentului Uniunii Europene față de vecinătatea sa. Dar de ce ar trebui Moldova să folosească focusarea UE asupra acestui subiect pentru a-și promova propriile interese și obiective?

În primul rând, recompense de cules.

Summitul s-a dovedit a fi extrem de benefic pentru Moldova, oferind atât avantaje imediate, cât și pe termen lung, care vor avea un impact pozitiv asupra cetățenilor. În ceea ce privește securitatea regională, UE, Norvegia, Elveția, și Canada au impus sancțiuni împotriva colaboratorilor ruși din Moldova. Pentru a contribui la managementul crizelor și la eliminarea amenințărilor hibride, Uniunea Europeană a deschis Misiunea de Parteneriat UE la Chișinău, care va consolida și mai mult securitatea regională. Și, prin Facilitatea Europeană pentru Pace, Moldova a primit donații generoase de echipamente de apărare pentru a-și fortifica sistemul de apărare, asigurând siguranța și stabilitatea țării. Moldova a primit sprijin suplimentar în depășirea crizei energetice. Acest lucru a fost abordat printr-o donație generoasă de aproximativ 50 de milioane de euro din partea Norvegiei pentru achiziția de gaze naturale, oferind un sprijin crucial care va contribui la stabilitatea și fiabilitatea sectorului energetic din Moldova. În plus, Summitul CPE a facilitat consolidarea relațiilor economice și a atras investiții - Planul de Dezvoltare Economică și Investiții al UE a oferit o finanțare sporită Moldovei, crescând de la 600 de milioane la un impresionant 1,6 miliarde de euro, stimulând creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai. Între timp, conectivitatea Moldovei a primit un impuls, deoarece tarifele de roaming în Uniunea Europeană vor scădea treptat pentru cetățenii moldoveni începând cu 1 ianuarie 2024. Și, în cele din urmă, Moldova a câștigat o vizibilitate internațională sporită. Evenimentul a atras o atenție internațională extinsă, cu peste 700 jurnaliști acreditați din țări europene, precum și din afara Europei precum SUA, China, Argentina, Mexic și alte țări, oferind o acoperire largă, amplificând prezența Moldovei pe scena internațională.

Rezultatele obținute în timpul Summit-ului subliniază influența semnificativă pe care a avut-o asupra modelării traiectoriei actuale și viitoare a Moldovei. Privind în perspectivă, Moldova are potențialul de a culege avantaje suplimentare de la viitorul summit CPE din Spania, cu condiția ca autoritățile să mențină un angajament activ cu omologii europeni și să rămână fermă în susținerea valorilor UE. Aceasta implică un angajament față de statul de drept și înființarea de instituții democratice solide, care să funcționeze eficient.

În al doilea rând, Transnistria.

Chiar dacă discuțiile de la summiturile PCE s-au centrat pe securitatea Ucrainei, care a rămas în centrul deliberărilor, au avut loc și întâlniri secundare suplimentare. Una dintre întâlniri a avut ca scop facilitarea normalizării relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan, abordând reapariția tensiunilor din regiune, unde au fost schimbate acuzații de încălcare a încetării focului între părți. Cea de-a doua întâlnire a abordat tensiunile din nordul Kosovo care decurg din alegerile locale boicotate de comunitatea sârbă. Acestea deschid o oportunitate pentru diplomații moldoveni de a pleda pentru o întâlnire secundară pe tema Transnistriei la summit-ul din Granada pentru a găsi o soluție fezabilă pentru reintegrarea acesteia.

În ciuda îngrijorărilor inițiale că Transnistria, situată la mai puțin de 100 de km de Odesa, ar putea fi implicată în război în urma invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, o stabilitate relativă s-a menținut în regiune. Acest lucru se datorează, inter alia, faptului că deschiderea piețelor UE către Moldova, inclusiv Transnistria, a realizat ceea ce ani de diplomație nu a reușit – inițierea integrării economice a Transnistriei în restul Moldovei. De la semnarea Acordului de Asociere a Republicii Moldova și a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE în 2014, dinamica comercială a țării s-a schimbat semnificativ. Anterior, majoritatea comerțului era cu Rusia și alte țări CSI, dar acum accentul s-a mutat către UE: în 2022, 49,3% din comerțul moldovenesc era cu UE, în timp ce 10,8% cu Rusia, iar un total de 58,7% din exporturile moldovenești sunt pregătite pentru piața UE actualmente. Este de remarcat faptul că Transnistria își desfășoară în prezent 70% din comerț cu UE, demonstrând dependența economică a regiunii de piețele europene. Pentru a facilita acest comerț, produsele transnistrene, precum cognacul sau vinul, sunt etichetate drept „produs al Moldovei” pentru a asigura eligibilitatea lor pentru export pe piața internațională. Închiderea frontierei Ucrainei cu Transnistria și blocada navală rusă de la Odesa au subliniat și mai mult importanța rutelor comerciale prin Moldova, fie pentru accesul pe uscat în UE, fie pentru a ajunge la destinații din afara UE prin porturile României la Marea Neagră. Având în vedere lipsa legăturilor directe maritime sau terestre cu Transnistria, Rusia se va confrunta cu provocări în menținerea influenței sale economice la Tiraspol. Prin urmare, summitul din Spania ar fi locul potrivit pentru a consolida acest lucru (o parte a Spaniei sunt mai multe comunități autonome, inclusiv Catalonia și Țara Bascilor), precum și contextul geopolitic actual sunt factori benefici pentru a promova o întâlnire secundară privind Transnistria (CPE exclude Rusia).

În al treilea rând, integrarea europeană.

Summitul CPE din Moldova a servit drept platformă pentru abordarea problemelor cheie de securitate, energie și interconectivitate, așa cum a subliniat briefingul Parlamentului European. Totuși, tema extinderii UE a dominat discuțiile, deși nu a fost un punct oficial pe ordinea de zi. Președintele Maia Sandu al Moldovei și Președintele Volodymyr Zelensky al Ucrainei au pledat pentru deschiderea negocierilor de aderare în UE până la sfârșitul anului, plasând integrarea europeană în centrul dezbaterilor. Având în vedere războiul în desfășurare în Ucraina, alinierea agendei Moldovei cu Ucraina și accentuarea integrării europene la următorul summit din Spania ar fi benefice din punct de vedere strategic pentru conducerea Republicii Moldova.

În timp ce Ucraina și Moldova au primit statutul de candidat la UE într-o perioadă de timp impresionant de scurtă (4 luni în loc de cele 18 obișnuite), ambele țări au fost informate că progresele viitoare către aderarea deplină se vor baza pe merit și pe respectarea anumitor condiții. Liderii europeni au precizat clar că pașii făcuți spre integrare în UE pot fi inversați dacă condițiile de bază nu sunt îndeplinite. Înaintea summitului CPE din Moldova, ministrul francez Boone a sugerat că evenimentul ar putea oferi un forum adecvat pentru discutarea viitoarei extinderi a UE, inclusiv schimbări potențiale, cum ar fi aderarea în etape. Pentru a-și avansa agenda de integrare, atât Moldova, cât și Ucraina, ar trebui să fie active din punct de vedere politic pentru a convinge statele membre ale UE să treacă CPE dincolo de simpla retorică în acest sens și să folosească planurile Consiliului European pentru a promova integrarea treptată între UE și țările candidate. Acest lucru ar permite Moldovei și Ucrainei să se integreze treptat, pas cu pas, în funcție de ritmul reformelor lor și de capacitatea lor de a implementa reformele necesare (în special în domeniile statului de drept, combaterea corupției și sistemul judiciar) și, la rândul său, permițându-le să experimenteze niveluri diferite de integrare.

Drumul de urmat: temele pentru acasă

Este de la sine înțeles că pentru a se putea bucura pe deplin de astfel de beneficii, Moldova trebuie să-și facă temele - reforme, în special în combaterea corupției, combaterea crimei organizate și reforma administrației publice. Raportul #MoldovaEUCandidateCheck realizat de organizațiile societății civile, evidențiază că gradul mediu general de implementare pentru cele 9 recomandări UE este de 3,8 din 5. Din cele 60 de acțiuni specificate, doar 23,33% au fost implementate fără deficiențe și 35% au fost implementate cu anumite neajunsuri. Lupta împotriva crimei organizate a primit un punctaj de 3,8, iar lupta împotriva corupției a obținut un scor de 3,55, ceea ce indică faptul că majoritatea acțiunilor au fost inițiate, dar nefinalizate la momentul evaluării. Cea mai recentă evaluare făcută de Comisia Europeană oferă domenii specifice asupra cărora Moldova urmează să se concentreze pentru a-și spori progresul și pentru a aborda deficiențele identificate în implementarea Planului de acțiuni. În ceea ce privește combaterea corupției, raportul subliniază necesitatea ca Moldova să asigure funcționarea eficientă a Parchetului Anticorupție și a Centrului Național Anticorupție. De asemenea, solicită îmbunătățirea calității anchetelor și a eficacității urmăririi penale pentru a obține condamnări. În ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate, raportul evidențiază importanța adoptării legislației secundare pentru Legea privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În continuare, recomandă modificări legislative pentru implementarea mecanismului confiscărilor civile, întărirea eforturilor Republicii Moldova în combaterea crimei organizate. În domeniul reformei administrației publice, raportul subliniază necesitatea ca Moldova să finalizeze revizuirea funcțională a ministerelor. În plus, subliniază importanța continuării reformei sistemului de salarizare și a avansării către o funcție publică bazată pe merit.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
28,24
Cer senin
Umiditate:57 %
Vint:3,09 m/s
Fri
20
Sat
24
Sun
25
Mon
23
Tue
21
Arhivă Radio Chișinău