Irina Danilovici a dispărut în timp ce se întorcea de la serviciu în aprilie 2022, iar abia după două două săptămâni autoritățile ruse au recunoscut că se află în custodia lor. Activista pentru drepturile omului și asistenta medicală a fost reținută în peninsula ucraineană Crimeea ocupată de Rusia și acuzată de deținere ilegală de explozibili și apoi condamnată la șapte ani de închisoare. În timpul procesului, Danilovici a mărturisit că a fost torturată în timpul detenției sale, transmite Digi24. 

De atunci, a fost deportată într-o colonie penitenciară pentru femei de o cruzime notorie în Zelenokumsk, în sudul Rusiei. Potrivit grupului de monitorizare a drepturilor omului Zmina, suferă constant de dureri de cap, iar starea sa de sănătate continuă să se deterioreze - cu toate acestea, nu i se permite să se așeze sau să se întindă în timpul zilei.

Ucraina a numit întotdeauna regiunile sale aflate sub control rusesc „teritorii temporar ocupate”, insistând că va recâștiga în cele din urmă controlul asupra lor. Dar această speranță este zdrobită acum. Săptămâna aceasta, președintele american Donald Trump a sugerat că este „puțin probabil” ca Ucraina să primească înapoi o mare parte din teritoriile ocupate în cadrul negocierilor de pace pe care intenționează să le poarte cu președintele rus Vladimir Putin. Cazul lui Danilovici - și ea este doar una dintre miile de persoane despre care Kievul spune că sunt reținute în Rusia - arată care este miza pentru Ucraina.

Comentariul lui Trump a venit după ce a avut miercuri o convorbire telefonică de 90 de minute cu Putin și a stârnit panică în întreaga țară, unde puțini cred că Putin ar negocia cu bună credință.

Iulia Kazdobina, expert în politică externă la Ukrainian Prism, un think tank, a declarat că nu crede că liderul rus dorește pacea.

„Am avut deja atât de mulți ani de negocieri cu partea rusă”, a spus ea. Rusia are o istorie de decenii în ceea ce privește încheierea și încălcarea acordurilor cu Ucraina. În 1994, Ucraina a fost de acord să renunțe la armele sale nucleare în schimbul unor garanții din partea Statelor Unite, Regatului Unit și Rusiei că vor respecta suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În 2015, după anexarea ilegală a Crimeei și declanșarea conflictului din estul Ucrainei, Moscova a semnat un acord de încetare a focului, pentru ca apoi să îl încalce în mod repetat și să lanseze o invazie la scară largă a Ucrainei șapte ani mai târziu.

„Știm că Rusia este foarte duplicitară și poate juca frumos, dar când vine vorba de a face de fapt concesii și de a face pace, niciodată... nu fac nicio concesie”, a declarat Kazdobina pentru CNN.

Cum se vede la Kiev

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a răspuns la apelul Trump-Putin spunând că țara sa nu va accepta un acord de pace încheiat între SUA și Rusia fără implicarea Kievului.

„Ca țară independentă, pur și simplu nu putem accepta niciun acord fără noi. Și articulez acest lucru foarte clar partenerilor noștri. Nu vom accepta nicio negociere bilaterală privind Ucraina fără noi”, a declarat Zelenski, adăugând că faptul că Trump a vorbit mai întâi cu Putin „nu a fost agreabil”.

Și ucrainenii par să fie de acord cu liderul lor. Vorbind pentru CNN la Kiev, studentul Nazar Voloșenko a declarat că orice discuții care ar putea duce la pierderea de noi teritorii de către Ucraina ar fi dezastruoase pentru țară.

„S-ar putea să rămânem fără teritoriile ocupate temporar în prezent, fără părți din regiunea Kherson, regiunea Zaporojie și mult-îndurerata Crimee”, a spus el. „Trebuie să ne luăm înapoi ceea ce este de drept al nostru”.

Forțele ruse ocupă în prezent aproape 20% din teritoriul Ucrainei, față de aproximativ 7% cât controlau înainte de a-și lansa invazia neprovocată pe scară largă în urmă cu aproape trei ani.

Potrivit oficialilor ucraineni, aproximativ 6 milioane de persoane, dintre care 1 milion de copii, trăiesc sub ocupație rusă, în ceea ce Organizația Națiunilor Unite a descris drept „o situație sumbră a drepturilor omului”.

Teama că istoria se repetă

Crimeea se află sub control rusesc de când Moscova a anexat-o ilegal în 2014. De atunci, Rusia a impus un regim brutal și represiv, eliminând orice semn de opoziție.

Maksim Vișcik, avocat la Global Rights Compliance, o organizație non-profit care consiliază autoritățile ucrainene cu privire la investigarea și urmărirea penală a crimelor internaționale, a declarat că Moscova a repetat același model în alte teritorii ocupate.

„Când Rusia a ocupat peninsula Crimeea, a început o campanie de direcționare sistematică a comunităților sau persoanelor pe care le-a perceput ca fiind cele care au devenit un obstacol în campania de rusificare ... cu efecte devastatoare asupra țesutului social în general, dar și asupra comunităților, familiilor și persoanelor”, a declarat el pentru CNN.

„Iar Crimeea a fost un fel de manual al lor. Politicile și modelele și tacticile (Rusiei) aplicate în Crimeea au fost apoi aplicate și în alte teritorii ocupate. Deci, vedem în esență aceleași modele în toate teritoriile ocupate, atât din 2014, cât și din 2022.”

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina a raportat în mod repetat multitudinea de încălcări ale drepturilor omului comise de Rusia în Ucraina ocupată - de la detenții ilegale la abuzuri sexuale, până la forțarea oamenilor să accepte cetățenia rusă și trimiterea copiilor lor la școli și programe de formare rusești.

Rusia a negat în mod repetat acuzațiile de încălcare a drepturilor omului.

Un precedent periculos

Consultantul financiar Oleksandr Sokațkîi a declarat pentru CNN că el crede că orice acord ar fi inacceptabil dacă granițele Ucrainei ar fi modificate față de ceea ce erau înainte de război, din cauza costului uman al anilor de bătălii inutile.

„Având în vedere câte victime a avut deja acest război și pentru a-l încheia în condițiile altcuiva... atunci de ce au murit acești (soldați ucraineni) și de ce au apărat aceste teritorii?”, a spus el.

Soldații care luptă pe linia frontului au fost, de asemenea, sceptici că negocierile dintre Trump și Putin ar putea duce la un rezultat care ar fi acceptabil pentru mulți ucraineni.

Volodimir Sablin, comandant de batalion în cadrul brigăzii mecanizate 66, care luptă lângă Liman, în estul țării, a declarat că preluarea de către Rusia a unei părți din teritoriul Ucrainei ar putea avea consecințe periculoase.

„Va crea un precedent și va arăta Rusiei că poate ataca orice țară, să îi ia teritoriul și să îl facă al ei cu impunitate în viitor”, a spus el, adăugând că Rusia și-ar putea îndrepta în curând atenția asupra altor țări mai mici din vecinătatea sa.

Putin și-a clarificat în mod repetat obiectivele: dorește să obțină controlul asupra întregii regiuni Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. Dar mulți ucraineni sunt îngrijorați că, chiar dacă inițial acceptă o încetare a focului, în cele din urmă va instiga la continuarea luptelor pentru a-și atinge scopul final.

„Nimeni și nimic nu-l va opri pe Putin să ne atace din nou și să ocupe o altă regiune sau mai multe. Dacă Europa și America nu ne ajută, atunci a face pace acum va duce cel mai probabil la război în câțiva ani”, a declarat Sablin.