Putin se luptă pentru a menține tranzitul de gaze prin Ucraina

După ce șantajul energetic al lui Putin împotriva UE din 2021-2022 a eșuat, Gazprom înregistează pierderi al doilea an consecutiv: $6,9 miliarde în 2023 și $3,3 miliarde după 9 luni din 2024. Livările de gaze rusești spre UE s-au redus mai mult de 6 ori: de la 183 miliarde m³ în 2019 la aprox. 30 miliarde m³ în 2023. Gazprom mai continuă să exporte gaze spre UE prin 2 coridoare – Ucraina și Turcia, volumele fiind practic similare, câte 15 miliarde m³ anual. Prin urmare, odată cu stoparea tranzitului de gaze rusești spre UE, Gazprom va rata venituri anuale de circa  $6,5 miliarde, iar Putin va avea mai puțini bani să-și finanțeze agresiunea militară.

Scopul primordial al lui Putin este să mențină tranzitul de gaze rusești prin Ucraina. Din acest motiv sunt exercitate presiuni asupra Kievului, pe diverse căi. Recent un grup de companii din Ungaria, Slovacia, Austria și Italia au expediat o scrisoare către Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând intervenția UE pentru a menține tranzitul de gaze rusești prin Ucraina. 

Într-o versiune inițială a scrisorii, printre semnatari urma să fie și Moldovagaz. Mai mult ca atât, într-o scrisoare din octombrie 2024, expediată de Moldovagaz către Ministerul Energiei, președintele interimar Vadim Ceban considera „oportună continuarea negocierilor  la nivel ministerial și sectorial dintre Ucraina si Republica Moldova privind transportarea gazelor natural prin teritoriul Ucrainei după 31.12.2024”. Același mesaj precum că „Moldova trebuie să se înțeleagă cu Ucraina pentru continuarea tranzitului de gaze” este răspândit și de alți actori politici din Republica Moldova, cum ar fi de exemplu ex-președintele Petru Lucinschi. 

Șantaj cu iz politic împotriva Moldovei

Expirarea tranzitului de gaze prin Ucraina este doar un pretext folosit de Moscova pentru a tensiona situația din Republica Moldova. De fapt, Gazprom putea rezilia contractul cu Moldovagaz încă din 1 mai 2022, dar nu a făcut-o. Potrivit pct. 10 din ultimul acord încheiat în octombrie 2021, sunt 4 prevederi care permit concernului rus să rezilieze unilateral contractul și să oprească livrările. Una din prevederi se referă la reglementarea pretinsei datorii la gaz a malului drept. Anume acest aspect a fost invocat de partea rusă la ultima întrevedere cu delegația moldovenească la Sankt-Petersburg.

Întrucât Gazprom are obligația contractuală de a livra gazele la hotar cu Republica Moldova, acesta poate folosi ruta de alternativă, prin Turcia, unde există suficiente capacități disponibile. În acest sens, concernul rus urma să participe la licitațiile de rezervare a capacității pe ruta transbalcanică (Turcia – Bulgaria – România) pentru luna ianuarie, însă nu a făcut careva rezervări. Încă mai rămâne ultima opțiune – și cea mai scumpă, de rezervare zilnică a capacităților pentru ziua următoare, începând cu 1 ianuarie.

Dacă Putin eșuează în a păstra tranzitul de gaze prin Ucraina, acesta ar putea „sacrifica” regiunea transnistreană pentru a tensiona situația în Republica Moldova, în ajunul alegerilor parlamentare din 2025. Malul stâng nu dispune de resurse pentru a procura gaze și energie electrică la preț de piață, iar stoparea gazelor rusești „gratuite” înseamnă colaps economic iminent, care va degenera în migrație și criză umanitară. Malul drept este mai rezilient la aprovizionarea cu gaze, dar va fi nevoit să recurgă la import masiv de energie din România, la prețuri mult mai scumpe. Prețul energiei pe bursa românească OPCOM este triplu în comparație cu prețul actual din contractul cu centrala electrică MoldGRES.

Pe lângă asta, Republica Moldova va putea procura energie de pe bursa românească în limita comercială de 315 MW, iar excesul va trebui achitat la prețuri și mai mari – FSkar, atribuit livărilor în regim de dezechilibre. Cu toate acestea, România este dispusă să acopere deficitul de energie al Republicii Moldova, iar limita fluxurilor comerciale poate fi majorată până la 395 MW.

Astfel, ar putea exista câteva scenarii puse la cale de Moscova:

• Limitarea livrărilor de gaze pentru malul stâng doar pentru consum intern și evitarea crizei umanitare prin alocarea de resurse suplimentare. În cazul dat, centrala electrică MoldGRES va funcționa în regim limitat, iar Republica Moldova va fi nevoită să importe energie din România și să majoreze tarifele.
• Stoparea livrărilor de gaze pentru o perioadă scurtă (1-2 luni), cu efecte similare din punctul precedent.
• Continuarea livrărilor în regimul existent de 5,7 milioane m³ pe zi, pentru a susține regimul neconstituțional de la Tiraspol și a menține Republica Moldova dependentă de energia produsă în stânga Nistrului.
• Stoparea definitivă a livrărilor pentru o perioadă nedeterminată, pentru a provoca o tensionare a situației în Republica Moldova și a favoriza accederea partidelor pro-ruse la guvernare după alegerile parlamentare din anul 2025.

Totuși, orice criză aduce și oportunități. În cazul dat, stoparea livării gazelor „gratuite” în stânga Nistrului va deschide calea pentru reintegrarea celor două maluri. Acest proiect poate deveni fezabil doar cu suportul partenerilor externi, în special pentru a menține stabilitatea în regiune, la hotar cu Ucraina.