De ce jefuiește Putin muzeele din Ucraina: Rusia vrea să șteargă istoria Ucrainei furându-i tezaurul (The Guardian)

  • 28 Mai 14:52
De ce jefuiește Putin muzeele din Ucraina: Rusia vrea să șteargă istoria Ucrainei furându-i tezaurul (The Guardian)

Una din metodele pe care le folosește Vladimir Putin în încercarea de a cuceri Ucraina este distrugerea culturii: fără memorie culturală, un popor nu există. The Guardian arată într-o analiză cum mii de obiecte de artă care țin de istoria culturală a Ucrainei au fost furate de trupele ruse din muzeele ucrainene de la începutul războiului, în vreme arta occidentală nu i-a interesat pe invadatori. Metoda nu este nouă și nici Putin nu este la prima încercare de ștergere a memoriei poporului ucrainean.

Potrivit DIGI24, la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, directoarea Muzeului de Istorie Locală din Melitopol, Leila Ibrahimova, a decis ca tezaurul de aur din Sciția antică să fie ascuns. La doar doar câteva săptămâni după, directoarea a fost răpită și interogată de trupele ruse. Au vrut să afle unde este aurul scitic. Leila Ibrahimova a refuzat să coopereze.

Ulterior, curatoarea muzeului, Galina Andriivna Kucher, a fost amenințată cu arma să le arate „experților” ruși unde este aurul. Și ea a refuzat să cooperze. Galina Andriivna Kucher a fost răpită de acasă pe 30 aprilie și de atunci nu se mai știe nimic despre ea.

Potrivit unei relatări apărute în New York Times, rușii au reușit în cele din urmă să găsească tezaurul de aur, care datează din sec. IV BC, ascuns în cutii, în subsolul muzeului. Obiectele au fost luate și duse în Donețk, în zona controlată de ruși, din motive de „securitate”, iar noul director-marionetă instalat de ruși, Evgheni Gorlacev, a declarat că tezaurul nu este doar al ucrainenilor, ci are o „valoare culturală mai mare, pentru întreaga fostă Uniune Sovietică”.

Cuvintele lui au fost atent alese, pentru a înlocui moștenirea ucraineană a colecției cu moștenirea sovietică, sugerând că Ucraina este din nou în sfera de influență și control a Rusiei.

2.000 de opere furate

Până acum, rușii au distrus sau avariat 250 de muzee și instituții de cultură din Ucraina. 25 de tablouri ale artistei populare Maria Primacenko au ars după ce Muzeul de Istorie Locală din Ivankiv a fost lovit de o rachetă.

Muzeul „Arhip Kuindji” din Mariupol a fost grav avariat în urma unui atac aerian, care a lăsat tablourile la voia naturii, atârnate de pereți, în mijlocul dărâmăturilor.

Laboratorul de Monitorizare a Moștenirii Culturale, coordonat de Muzeul de Istorie Naturală din Virginia (SUA) în colaborarte cu Muzeul Smithsonian, a înregistrat până acum peste 110 monumente distruse de armele rusești.

Pe lângă distrugerea de muzee și galerii de artă, trupele ruse sunt acuzate că au furat aproximativ 2.000 de obiecte de artă. În afară de aurul scitic din Melitopol, de la Mariupol au dispărut un pergament cu Tora scrisă de mână și o Evanghelie valoroasă printată în 1811, la Veneția.

Recidiva lui Putin

S-au mai văzut lideri autocrați care confiscă artă ca mijloc de a rescrie istoria culturală a unui popor în propriul interes: în 1937, Hitler a confiscat 17.000 de lucrări de artă din peste 100 de muzee germane în mai puțin de o lună. Unele au fost expuse în expoziția lui de Artă Degenerată, dar majoritatea au fost distruse sau „pierdute”.

Napoleon a dus la Paris munți de opere de artă din întreaga Europă: sculpturile clasice Apolo din Belvedere și Laocon, aduse din Italia; Coborârea de pe Cruce a lui Rubens, din Belgia.

Dar aceste ultime furturi reprezintă încercarea lui Putin de a șterge istoria independentă a Ucrainei și de a promova propriul model expansionist al unui nou imperiu rus.

Este clar că Putin vede aurul scitic ca pe o trăsătură centrală a identității culturale și a independenței Ucrainei. Nu este prima dată când încearcă să pună mâna pe el.

În 2014, mai multe piese din aur scitic erau împrumutate muzeului Allard Pierson din Amsterdam. Patru dintre muzeele ucrainene care dăduseră cu împrumut aceste piese se aflau în Crimeea. După ce Putin a invadat și anexat Crimeea, a făcut presiuni asupra Olandei pentru a-i trimite piesele respective. A început un lung proces și abia în octombrie 2021 un judecător a decis că obiectele aparțin Fondului Muzeului de Stat al Ucrainei, nu muzeelor din Crimeea controlată acum de Rusia (piesele se află în continuare în depozitele muzeului din Olanda).

Citiți continuarea materialului pe DIGI24

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
26,63
Cer senin
Umiditate:64 %
Vint:3,6 m/s
Thu
27
Fri
24
Sat
24
Sun
26
Mon
27
Arhivă Radio Chișinău