Vodă susține că a văzut comentariile și a discutat și cu oamenii de televiziune la acest subiect și prezintă argumente privind necesitatea acoperirii golurilor informaționale și combaterii propagandei prin crearea acestui canal de televiziune.

„Problema nu este că nu există informație în limba rusă. Problema este că, în proporție covârșitoare, această informație vine din surse obscure, plătite de regimuri care au un interes clar: să semene neîncredere, să divizeze și să mențină dependența față de trecut. Un trecut străin nouă”, a afirmat Daniel Vodă subliniind totodată că vorbitorii de limbă rusă au fost pentru 20 de ani consumatori preponderent de mass-media din afara țării.

„Dar de ce la televiziunea națională?”, aceasta este o altă întrebare întâlnită frecvent pe rețelele de socializare, la care Daniel Vodă explică că Moldova 3, fiind parte a televiziunii publice, poate ajunge în casele tuturor cetățenilor, inclusiv în Găgăuzia și regiunea transnistreană, regiuni unde astăzi, practic, nu există alternative la propaganda rusească.

„O întrebare legitimă. De ce nu să producem mai multe emisiuni în rusă pe Moldova 1? De ce să creăm un canal separat? Un canal dedicat în limba rusă creează o obișnuință de consum, un spațiu clar definit unde vorbitorii de rusă pot găsi știri, dezbateri și emisiuni care îi privesc direct. Câteva buletine de știri în rusă la Moldova 1 nu rezolvă problema. Nu atrag un public care, în prezent, are de ales între propaganda rusească și niște fragmente izolate de conținut național”, a explicat Vodă.

Referindu-se la obiecții de genul „statul trebuie să promoveze limba română, nu să investească în conținut rusesc”, Vodă subliniază că Moldova 3 ar putea deveni cel mai bun instrument de promovare a limbii române printre vorbitorii de rusă.

„Prin emisiuni bilingve, unde informația este prezentată în rusă, dar cu elemente de română. Prin cursuri de învățare a limbii române, integrate organic în grilă. Prin talk-show-uri unde invitații vorbesc fie în română, fie în rusă, iar telespectatorii se obișnuiesc cu trecerea firească între cele două limbi și învață limba oficială a țării noastre. Nu cred că mai crede cineva că poți impune învățarea limbii române doar prin excluderea limbii ruse. Integrarea minorităților se face treptat, cu răbdare, oferind alternative atractive, nu prin forțare”, a susținut purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Un canal public de limba rusă pentru a combate dezinformarea, potrivit lui Daniel Vodă, a adus rezultate scontate în alte țări. În Estonia a crescut consumul de conținut local în rândul vorbitorilor de rusă, a scăzut influența posturilor de propagandă rusească, a fost atins un grad mai mare de integrare a comunității rusofone în viața națională.

„Dacă Estonia a reușit, de ce nu am putea și noi?”, se întreabă Vodă.

Totodată, Daniel Vodă vine să demonteze anumite mituri legate de îngrijorările consumatorilor precum că crearea unui nou post de televiziune ar fi „un moft scump”, iar „banii pot fi folosiți altfel”

„De fapt, este una dintre cele mai eficiente investiții pe care le poate face statul în protejarea securității informaționale. Costurile pot fi optimizate și este un subiect care urmează a fi analizat transparent”, a susținut Daniel Vodă.

Cu referire la altă remarcă precum că guvernarea ar vrea să lingușească electoratul prorus, Vodă afirmă că acest proiect nu este unul electoral.

„Dacă vrem să avem o societate informată, trebuie să vorbim cu toți cetățenii, nu doar cu cei care ne sunt deja convinși”, a mai susținut funcționarul.

„Este mai bine să facem ceva, decât să nu facem nimic”, a conchis purtătorul de cuvânt al Guvernului, care totodată recunoaște că Moldova 3 nu este un proiect perfect, însă acesta poate fi îmbunătățit.

„Ceea ce este sigur e că lipsa unui astfel de canal menține problema intactă. Dacă nu facem nimic, vorbitorii de limbă rusă vor continua să se informeze din surse străine, multe dintre ele ostile. Și atunci să nu ne mai mirăm de efectele propagandei. Dacă facem ceva, creăm un spațiu media național în care toți cetățenii, indiferent de limba vorbită, să aibă acces la informație corectă.

Aleg să nu cedăm acest spațiu propagandei. Aleg să cred că informarea echilibrată poate construi punți, nu ziduri. Aleg să cred că Moldova poate avea o televiziune publică în limba rusă care să servească interesul național, nu cel al altora. Să ajute minoritățile să învețe limba română, iar creatorii de conținut, emisiuni sau investigații să dispună de o platformă independentă.

Dacă ne pasă de această țară, trebuie să ne pese de toți cetățenii ei. Indiferent în ce limbă vorbesc. Sunt curios să aflu și părerea jurnaliștilor care produc emisiuni și scriu în limba rusă”, a conchis purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Un nou proiect de lege a fost înregistrat miercuri, 12 martie, în Parlament, propunând ca Televiziunea națională să emită și în limba rusă, pentru a asigura accesul vorbitorilor de rusă la informații oficiale și corecte. Inițiativa aparține deputaților PAS, Eugen Sinchevici și Natalia Davidovici.