Potrivit agerpres.ro, contul Guvernului danez la Banca Centrală a urcat luna trecută până la 207 miliarde de coroane (34 miliarde de dolari), dublu față de nivelul țintă și cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Chiar dacă este un lucru bun să ai în cont câteva zeci de miliarde de dolari, în cazul Guvernului de la Copenhaga acest lucru înseamnă și plata unor dobânzi în valoare de mai multe milioane, având în vedere dobânzile negative la depozite percepute de Banca Centrală. În paralel, raportul dintre datorie și Produsul Intern Brut este în cazul Danemarcei la jumătate din media din UE, ceea ce pune presiuni asupra lichidității pe piața de obligațiuni.

Această situația îi forțează pe oficialii danezi să caute modalități prin care să reducă sumele din contul Guvernului la Banca Centrală și în același timp să crească lichiditatea. În urmă cu un an, Agenția care gestionează datoria statului a început să îi plătească pe dealerii primari dacă îndeplinesc criteriile destinate creșterii rulajului. Acest lucru a dus la reducerea decalajului dintre bid-to-ask (diferența dintre prețul bid - de vânzare și pretul ask - de cumpărare).

Săptămâna trecută, statul danez a luat o măsură surprinzătoare anunțând că va cumpăra obligațiuni în valoare de 3,6 miliarde coroane emise de KommuneKredit, instituție financiară deținută de administrațiile locale. Măsura nu a fost inclusă în programul de emisiuni de obligațiuni pentru acest an dar ajută la creșterea nevoilor de finanțare, subliniază Jan Ostergaard, analist șef la Danske Bank A/S.

În plus, există obligațiuni în valoare de 180 miliarde coroane emise de băncile ipotecare pentru a finanța locuințe publice. Autoritatea națională pentru locuire intenționează să înlocuiască o mare parte din aceste obligațiuni cu noi bonduri garantate de stat pe care, ulterior, Agenția de gestionare a datoriei statului le va răscumpăra prin emiterea de titluri de stat. Danemarca și-a propus să facă această tranziție în decurs de 10 ani.

Cu toate acestea, Jan Ostergaard crede că tranziția se va face mult mai repede, având în vedere problema provocată de contul umflat al Guvernului la Banca Centrală și nivelul redus al datoriei. „Ceva trebuie să se schimbe", susține Ostergaard.

În plus, această tranziție va permite Guvernului de la Copenhaga să economisească nouă miliarde coroane până în 2025.