În situația în care Republica Moldova se confruntă cu o criză politică, economică și de imagine fără precedent, fiind nevoită să aleagă între opțiunea euroatlantică și cea eurasiatică, România este obligată să propună un proiect realist de ancorare ireversibilă a Chișinăului în Vest și de reducere a decalajelor între cele două maluri ale Prutului.

Comentariul îi aparține directorului Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române și președintele Fundației Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu.

Potrivit analistului, Republica Moldova are o singură miză reală. Menită să rămână cel puțin 10 ani stat de frontieră euroatlantică, autoritățile de la Chișinău vor fi obligate să gestioneze, practic, trei frontiere într-una singură: frontiera națională, frontiera europeană și frontiera NATO, iar Bucureștiul să se asigure că dincolo de frontiera sa estică să nu se creeze nicio situație și mai periculoasă și impredictibilă decât cea prezentă.

Primul pas ar fi un gest politic, de tip „Pactul de la Snagov pentru R. Moldova", o reiterare a Pactului de la Snagov din 1995, cel care a stat la baza consensului politic pentru integrarea euroatlantică a României. Pe baza acestui consens politic, al doilea pas este gândirea unei proiecții economice a României pentru R. Moldova, printr-un parteneriat între stat, companii și investitori privați, pornind de la un „Fond Moldova" de tipul Fondului Proprietatea care să funcționeze ca un Plan Marshall.

Acesta urmează a fi un fond deschis de investiții listat la Bursa de Valori București. El va începe cu constituirea, prin aportul statului român, a unui fond de investiții cu 100 milioane Euro, ajutor pe care România îl promite oricum Republicii Moldova. În prima etapa, Ministerul de Finanțe va subscrie integral suma de 100 milioane Euro. În etapa a doua, se vor emite acțiuni noi în valoare de aceeași suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de către investitorii interesați, în două tranșe (una pentru investitorii instituționali și alta pentru investitorii de retail). În etapele ulterioare, Fondul va emite acțiuni noi (prin majorare de capital social) în tranșe de câte 100 milioane Euro pe măsură ce vor exista proiecte de investiții identificate, iar în cel mult trei ani să se atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro.

Un alt pas, consideră Dan Dungaciu, ar fi construirea unui parteneriat trilateral stat-mediul de afaceri-cetățeni, o platformă comună prin care statul să poată interveni în sprijinul companiilor care sunt dispuse să creeze investiții majore în teritoriul dintre Prut și Nistru.

De asemenea, România urmează să elaboreze un plan de investiții pe termen lung în Republica Moldova, iar alocările de surse financiare să fie condiționate de îndeplinirea de către Chișinău a unor standarde de comportament macro-prudențial.

În opinia expertului, Proiectul investițional românesc în Republica Moldova trebuie să înceapă cu municipiul Chișinău, fiind elaborat un proiect de dezvoltare și conectare a teritoriului dintre Prut și Nistru la infrastructura de transport în plină dezvoltare din România, conectată la cea europeană.

O altă axă pe care Republica Moldova se poate conecta la lumea transatlantică prin investiții românești și împreună cu România este schimbarea paradigmei de dezvoltare regională și urbanizarea teritoriului prin extinderea unei rețele naționale de apă/canalizare și prin introducerea standardelor și practicilor europene de management al deșeurilor, susține Dan Dungaciu.

Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române consideră că indiferent de evoluțiile regionale, România ca stat de frontieră euroatlantică, va trebui să răspundă provocării estice. Principală miză de politică externă pe acest spațiu rămâne Republica Moldova. În acord cu partenerii săi euroatlantici, în consens cu cetățenii săi și în parteneriat cu elitele politice de la Chișinău, România și Republica Moldova pot și trebuie să se pregătească de pe acum pentru o bună și eficientă întâlnire cu consecințele evenimentelor de amploare care se derulează în jurul lor, pe care nu le pot controla, dar ale căror consecințe le pot fructifica.