Scopul este de a documenta cazurile în care invadatorii ruși au folosit înfometarea ca armă de război, furnizând dovezi pentru ca CPI să lanseze prima urmărire penală de acest gen care l-ar putea pune sub acuzare din nou pe președintele rus, Vladimir Putin, scrie G4Media.

Yousuf Khan, avocat senior la firma de avocatură Global Rights Compliance (GRC), a explicat că „transformarea hranei în armă a avut loc în trei faze”, începând cu invazia inițială, când orașele ucrainene au fost asediate și aprovizionarea cu alimente a fost întreruptă.

Printre incidentele documentate se numără cel în care 20 de civili au fost uciși la Cernihiv, în dimineața zilei de 16 martie 2022, când bombe cu fragmentare rusești au explodat în fața unui supermarket din oraș, unde ucrainenii stăteau la coadă pentru pâine și alimente. Anchetatorii se concentrează, de asemenea, asupra asediului de la Mariupol, a adăugat Khan. Aprovizionarea cu alimente a fost întreruptă în oraș și coridoarele de ajutor umanitar au fost blocate sau bombardate, ceea ce a făcut foarte dificilă sau imposibilă fuga civililor disperați și înfometați.

Cea de-a doua fază include distrugerea rezervelor de alimente și apă, precum și a surselor de energie pe teritoriul Ucrainei în timpul luptelor, pe care avocatul le-a descris ca fiind „obiecte indispensabile pentru supraviețuirea populației civile”.

Astfel de atacuri, a susținut Khan, nu au fost „crime de rezultat, ci crime de intenție”, deoarece „dacă elimini obiectele de care civilii au nevoie, cum ar fi infrastructura energetică în toiul iernii, există o previzibilitate a acțiunilor tale”. Orașe precum Mikolaiv din sudul țării au rămas fără apă potabilă încă de la începutul conflictului, după ce forțele rusești au capturat stația de pompare care o furniza. Locuitorii rămași au fost forțați să se bazeze pe apa adusă zilnic cu mașina pentru a se asigura că au ce bea și se pot spăla.

Noile acuzații potrivit cărora Rusia ar fi încercat să-i înfometeze pe ucraineni sunt cu atât mai sensibile cu cât sunt puse în lumină și de istoria celor două țări: în 1932-1933, milioane de oameni au murit de foame în Holodomor, o foamete forțată pusă la cale de guvernul sovietic al lui Iosif Stalin. Dar aceste acuzații au primit un accent reînnoit după adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU în 2018, care a condamnat utilizarea foametei ca armă de război, și după revizuirea Statutului de la Roma care guvernează CPI, în 2019, pentru a extinde tipul de plângeri care pot fi aduse la instanță.

GRC colaborează cu procurorii ucraineni până la sfârșitul anului viitor pentru a întocmi dosarul. Intenția este de a depune plângerea în temeiul articolului 15 din Statutul de la Roma, care permite terților să trimită procurorului CPI informații despre presupuse crime de război. Procurorul, cu sediul la Haga, va fi cel care va decide dacă va continua sau nu. O parte din efortul avocaților va consta în identificarea autorilor, urmând să se stabilească inclusiv dacă se va solicita punerea sub acuzare a lui Putin, așa cum s-a întâmplat în martie, când CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui pentru că a supervizat „deportarea ilegală” a copiilor ucraineni în Rusia din teritoriile ocupate în timpul războiului.

Un argument similar ar putea fi invocat pentru crimele de foamete, a declarat Khan. „Putin ar putea purta răspunderea pentru că a comis faptele direct, împreună cu alții și/sau prin intermediul altora”, a argumentat el, precum și pentru că nu a exercitat un control adecvat asupra militarilor ruși sau a altor persoane acuzate de acte criminale specifice.

Avocații colaborează cu specialiști în informații din surse deschise pentru a detalia exemple de crime de război și pentru a se angaja în analiza cartografierii pagubelor, adună date relevante, cum ar fi o numărătoare a convoaielor de ajutor respinse, și studiază declarațiile făcute de Putin și de alți lideri, până la nivel local, în timp ce încearcă să își construiască dosarul.

Refuzarea accesului civililor la alimente are loc în mod repetat în timpul conflictelor. Printre exemplele recente se numără Siria, unde guvernul lui Bashar al-Assad a fost acuzat că a aplicat strategia „îngenunchează sau mori de foame” pentru a forța regiunile de opoziție să se supună în timpul războiului civil din țară, și în Tigray, Etiopia, unde s-a estimat că 2 milioane de persoane au suferit din cauza lipsei de alimente începând din 2020, ca urmare a blocadei guvernamentale impuse provinciei rebele.