CPI, care are sediul la Haga, a precizat că „există motive rezonabile de a crede că cei doi suspecți poartă responsabilitatea pentru loviturile cu rachete efectuate de forțele aflate sub comanda lor împotriva infrastructurii electrice ucrainene cel puțin din 10 octombrie 2022 până pe 9 martie 2023 cel puțin”.

Curtea a adăugat că prejudiciile și daunele civile accidentale cauzate de aceste atacuri au fost în mod clar excesive față de orice avantaj militar așteptat.

Procurorii ucraineni investigau deja posibile crime de război după o campanie de iarnă de lovituri aeriene asupra infrastructurii energetice și de utilități din Ucraina. Rusia neagă că a vizat în mod deliberat infrastructura civilă din Ucraina, afirmând că toate atacurile sale au ca scop reducerea capacității de luptă a Ucrainei.

În martie 2023, CPI a emis mandate de arestare pe numele dictatorului rus, Vladimir Putin, și al comisarei pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru un presupus plan de deportare a copiilor ucraineni în Rusia, fapte asimilabile crimelor de război.

În replică, Rusia, care nu recunoaște autoritatea CPI, a emis un mandat de căutare a procurorului-șef al instanței internaționale, Karim Khan. General locotenentul Serghei Kobilaș este comandantul forțelor aeriene cu rază lungă de acțiune.

În ceea ce-l privește pe amiralul Viktor Sokolov, bloggeri militari ruși și un fost consilier al Kremlinului au spus, luna trecută, că Rusia l-ar fi demis din funcția de comandant al flotei sale de la Marea Neagră, la o zi după ce Ucraina a revendicat distrugerea unei nave rusești de război de mari dimensiuni, Țezar Kunikov.

Nu a existat însă o confirmare oficială a demiterii amiralului Viktor Sokolov.