Deciziile judecătorilor de la Curtea Internațională de Justiție nu au caracter constrângător, dar au greutate în cadrul dreptului internațional și pot slăbi sprijinul pentru Israel, relatează sursa.

"Coloniile israeliene din Cisiordania și Ierusalimul de Est, precum și regimul asociat acestora, au fost înființate și sunt menținute prin încălcarea dreptului internațional", a declarat președintele Nawaf Salam, citind concluziile unui grup de 15 judecători.

Conform acestui aviz, Israelul ar trebui să plătească despăgubiri palestinienilor pentru daunele provocate de ocupație. De asemenea, s-a constatat că Consiliul de Securitate al ONU, Adunarea Generală și toate statele au obligația de a nu recunoaște drept legală ocupația israeliană și de a nu acorda ajutor sau sprijin pentru menținerea acesteia.

Cazul rezultă dintr-o cerere din 2022 a Adunării Generale a ONU, anterioară războiului care a început în Fâșia Gaza la 7 octombrie anul trecut.

Israelul a capturat Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est - zone din Palestina istorică pe care palestinienii le doresc pentru statul lor independent - în războiul din 1967, iar de atunci a construit colonii în Cisiordania și le-a extins constant.

Liderii israelieni susțin că teritoriile nu sunt ocupate din punct de vedere juridic, deoarece se află pe terenuri disputate, însă Organizația Națiunilor Unite și cea mai mare parte a comunității internaționale le consideră drept teritorii ocupate de Israel.

În februarie, peste 50 de state și-au prezentat opiniile în fața Curții, reprezentanții palestinieni solicitând instanței ONU de la Haga să decidă că Israelul trebuie să se retragă din toate zonele ocupate și să desființeze coloniile ilegale.

Israelul nu a participat la audieri, dar a depus o declarație scrisă în care a informat instanța că emiterea unui aviz consultativ ar putea "dăuna" încercărilor de soluționare a conflictului israeliano-palestinian.

Cea mai mare parte a statelor participante au cerut Curții să declare ilegală ocupația, în timp ce o mână de state, între care Canada și Marea Britanie, au susținut că aceasta ar trebui să refuze să emită un aviz consultativ.

SUA, cel mai puternic susținător al Israelului, au îndemnat Curtea să limiteze orice aviz consultativ și să nu ordone retragerea necondiționată a forțelor israeliene din teritoriile palestiniene. În 2004, CIJ a emis o hotărâre consultativă potrivit căreia bariera de separare israeliană din jurul celei mai mari părți a Cisiordaniei era "contrară dreptului internațional", iar coloniile israeliene au fost înființate cu încălcarea dreptului internațional. Israelul a respins această hotărâre.

Președinția Autorității Naționale Palestiniene a salutat vineri drept o decizie "istorică" avizul emis mai devreme de CIJ, care a apreciat drept "ilegală" ocupația de către Israel a teritoriilor palestiniene din 1967, potrivit AFP.

Această decizie reprezintă o "victorie", a salutat ANP într-un comunicat difuzat de agenția sa de presă oficială Wafa, cerând Israelului "să pună capăt ocupației" și "coloniilor".

La rândul său, premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat drept o "decizie mincinoasă" avizul consultativ emis mai devreme de către CIJ. "Evreii nu sunt ocupanți pe propriul lor pământ", a denunțat Netanyahu într-o reacție difuzată de biroul premierului. "Nicio decizie mincinoasă de la Haga - sediul CIJ - nu poate deforma adevărul istoric" și "legalitatea coloniilor israeliene nu poate fi contestată", a adăugat el.