Curtea de Conturi a auditat executarea BASS. Munca la negru, salariile în plic, mențin economia tenebră iar sistemul de asigurări sociale riscă să nu mai fie sustenabil în timp

  • 26 Mai 09:40
Curtea de Conturi a auditat executarea BASS. Munca la negru, salariile în plic, mențin economia tenebră iar sistemul de asigurări sociale riscă să nu mai fie sustenabil în timp

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, la data de 25 mai, a examinat Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) în anul 2022. Misiunea de audit a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că Raportul Guvernului nu conține denaturări semnificative, cauzate de fraudă sau eroare.

Au fost supuse auditării veniturile din contribuții și cele din transferuri de la bugetul de stat care au însumat mai mult de 33 miliarde lei. Astfel, contribuțiile de asigurări sociale de stat, care dețin cota  maximă din totalul veniturilor, au însumat 18,3 miliarde lei, ceea ce constituie 54,2%. De asemenea, acestea au fost în creștere cu 2,1 miliarde lei comparativ cu anul precedent, se arată în comunicatul Curții de Conturi.

Cu referire la transferurile cu destinație generală, auditul constată că acestea s-au majorat de patru ori în ultimii cinci ani, de la 1,1 miliarde în anul 2018, până la 4,4 miliarde lei în anul 2022.

În context, Curtea de Conturi menționează, că evoluția transferurilor cu destinație generală, precum și obligațiile față de beneficiari, poate afecta sustenabilitatea acestui buget și majorează povara asupra bugetului de stat.

Pentru acoperirea decalajului temporar de casă, în scopul onorării obligațiilor față de beneficiari, în anul 2022, după utilizarea sumei planificate pentru acoperirea deficitului, Casa Națională a fost nevoită de a contracta 2  împrumuturi de la bugetul de stat, în sumă totală de 690 milioane lei, care au fost restituite până la finele anului de gestiune.

Auditul a precizat că, majorarea constantă a numărului de beneficiari ai BASS în raport cu numărul de contribuabili, duce la creșterea presiunii asupra acestui buget. În acest sens, se menționează că populația ocupată este de aproximativ 805 mii persoane, dintre care cca 180 mii persoane sunt în același timp și contribuabili și beneficiari de prestații. Totodată, datele estimate de audit indică că, populația neîncadrată în câmpul muncii reprezintă cca 498,8 mii de persoane.

Astfel, deși există potențial de creștere a numărului de contribuabili la BASS, rezerva se menține din cauza existenței muncii la negru, salariilor în plic sau salariului neatractiv etc. În condițiile în care numărul de beneficiari de prestații crește anual, coeficientul de îmbătrânire crește, natalitatea scade, iar economia tenebră se menține, sistemul de asigurări sociale riscă să nu mai fie sustenabil în timp.

Subsecvent, auditul remarcă că achitarea dividendelor la persoanele fizice la o cotă impozabilă de 6%, comparativ cu celelalte impozite achitate la plățile salariale, este o metodă legală ce favorizează riscul apariției și menținerii salariilor în plic. Astfel, în anul 2022 au beneficiat de dividende 8861 de persoane fizice, valoarea dividendelor achitate fiind de 10,1 miliarde lei, iar impozitul pe venit reținut din dividende a constituit 0,6 miliarde.

Precizăm că în trimestru IV al anului 2022, potrivit datelor statistice, munca informală era prestată de cca 192,4 mii persoane, în timp ce Inspectoratul de Stat al Muncii a depistat doar 82 de persoane ce activau fără forme legale de angajare.

O altă constatare de audit se referă la procesul de acordare, verificare și plată a ajutorului social și a ajutorului pentru perioada rece a anului, care este fragmentat și determină incoerența datelor la toate etapele și nivelele. Aceasta influențează direct indicatorii BASS și generează nerestituirea sumelor achitate necuvenit. Astfel, pentru perioada anilor 2017-2022, se constată plăți achitate necuvenit în sumă de 11,7 mil. lei și un indice scăzut de restituire la nivel de 53,4% a acestor sume, determinând astfel cheltuieli nejustificate de peste 5,4 milioane lei.

Cu referire la pensiile pentru limita de vârstă, de dizabilitate, de urmaș și anticipată se denotă că acestea au fost stabilite conform cadrului legal. În același timp, recepționarea cu întârziere a informațiilor privind decesul beneficiarilor a determinat cheltuieli nejustificate în sumă de 1,2 mil. lei. Aceasta a fost cauzată de procesul sistemic de schimb al datelor privind decesul beneficiarilor și introducerea informațiilor despre deces cu o întârziere de până la 1 an de zile.

Cu referire la indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, se constată mai multe probleme, printre care:

  • prezentarea informațiilor eronate în Registrul de stat al evidenței individuale de către angajatori;
  • transmiterea tardivă de către instituțiile medicale a informației în Portalul certificatelor medicale, într-un termen de până la 365 de zile.

Acestea, au afectat calitatea serviciilor acordate beneficiarilor și a determinat întârzierea calculării și neplata în termen a prestației sociale din eșantionul auditat în sumă de 235,9 mii lei.

Probele de audit au fost colectate în cadrul Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS) cu solicitarea informațiilor de la entitățile care sunt responsabile pentru unele procese, precum Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Agenția Servicii Publice, Inspecția Socială, Instituțiile medico-sanitare publice, etc.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: Matinal cu Victoria Cușnir și Sergiu Scânteian
Meteo Chișinău
16,24
Cer senin
Umiditate:67 %
Vint:1,54 m/s
Fri
20
Sat
22
Sun
23
Mon
17
Tue
17
Arhivă Radio Chișinău