„Pentru o Rusie relativ blocată în Ucraina, orice formă de multiplicare hibridă a tensiunilor, a stresului, a crizelor în Europa sau lume poate fi o oportunitate de a improviza cumva o ieșire din corzi. E ca în șah, când un front de pe tablă se blochează, devine static, încerci să muți un pion din altă zonă, poate așa jocul se deschide”, a declarat, pentru digi24.ro, Ovidiu Raețchi, președintele Centrului Euro-atlantic pentru Reziliență.

Iar acum Moscova „improvizează” prin încercarea de a muta „pionul Kosovo” pe harta Europei.

„Cumva, Rusia are interes să demonstreze că nici UE nici NATO nu a rezolvat problema Kosovo, că de fapt acolo există interese occidentale care generează măsuri discriminatorii împotriva sârbilor. Kosovo va fi probabil cea mai importantă diversiune (a Rusiei) din zona europeană”, a declarat analistul militar Claudiu Degeratu.

Disputa plăcuțelor de înmatriculare - motivul recentelor tensiuni din Kosovo

Cum s-a ajuns însă la focuri de armă, alarme antiaeriene în Kosovo și la recentele acuzații formulate de Moscova la adresa autorităților de la Priștina?

Poliția din Kosovo a anunțat că a închis, duminică după-amiază, două puncte de trecere a frontierei cu Serbia, în nordul țării, după ce sârbii, majoritari în zonă, au blocat drumurile și au tras focuri de armă în direcția polițiștilor, în semn de protest față de o reglementare ce urma să intre în vigoare de la 1 august.

Conform reglementării, proprietarii mașinilor care au plăcuțe de înmatriculare specifice Serbiei ar fi trebuit să și le înlocuiască cu plăcuțe de înmatriculare specifice statului kosovar. La 14 ani de la declararea independenței Kosovo față de Serbia, cei aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul țării încă folosesc plăcuțe de înmatriculare și documente emise de autoritățile sârbe și refuză să recunoască instituțiile din capitala Priștina.

În plus, guvernul de la Priștina a decis ca începând cu 1 august, toți cetățenii din Serbia care vizitează Kosovo trebuie să obțină un document suplimentar la frontieră pentru a li se acorda permisiunea de a intra în țară. O regulă similară este aplicată și de autoritățile de la Belgrad în cazul kosovarilor care vizitează Serbia.

Kosovo este recunoscut ca stat independent de peste 100 de țări, dar nu și de Serbia și Rusia și nici de câteva state ale UE, printre care și România.

Rusia dă de înțeles că e dispusă să ofere sprijin militar Serbiei, dacă i se cere

„Dacă se va reuși destabilizarea în Kosovo cu violențe armate și așa mai departe, cu siguranță va deveni o problemă importantă pe agenda NATO, iar asta înseamnă o discuție și clarificare de poziție. Lucrurile nu sunt foarte clare, nu au fost clare nici vizavi de Ucraina, până când s-au stabilizat și s-au lămurit ce tip de ajutor să acorde, au fost divergențe. Același lucru s-ar putea întâmpla și dacă s-ar degenera situația în Kosovo. Avem trupe NATO, misiunea NATO trebuie să intervină într-un anumit fel în acel conflict, dacă el se declanșează. Și de aici, probleme de acomodare, de negociere între aliați”, a spus Claudiu Degeratu.

În Kosovo se află în prezent KFOR, forța de pace pe care NATO o are desfășurată în regiune din 1999 cu mandat ONU. KFOR a anunțat că este gata să intervină, dacă stabilitatea va fi pusă în pericol în nordul Kosovo.

Continuarea citiți aici.